Din cuprinsul articolului
Curtea Constituțională a României (CCR) a desființat toate ipotezele. Conform autorității, o posibilă candidatură a lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale va putea fi reanalizată în viitor. Decizia adoptată privind alegerile prezidențiale din mai 2025 NU semnifică faptul că lui Georgescu îi va fi interzisă candidatura, spre exemplu, la următoarele alegeri prezidențiale de peste cinci ani.
Curtea Constituțională a României (CCR) a clarificat că o posibilă candidatură a lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale ar putea fi reanalizată în viitor, în condițiile respectării principiilor și valorilor constituționale.
O posibilă candidatură a lui Călin Georgescu ar putea fi reevaluată
În conformitate cu Curtea, nerespectarea acestor principii nu presupune o interdicție definitivă a dreptului de a candida, ci trebuie analizată fiecare caz în parte, ținându-se seama de contextul electoral și de conduita persoanei în cauză.
Hotărârea CCR evidențiază că aspectele legate de atitudinile, declarațiile sau acțiunile contrare valorilor constituționale sunt supuse unei evaluări regulate în funcție de ciclurile electorale.
Din această poziție reiese că sancțiunile nu sunt permanente și că persoanele cărora li s-a reproșat un asemenea comportament pot reintra, în timp, în cursa electorală.
„Cu privire la aspectul referitor la valorificarea în timp a anumitor atitudini/conduite/luări de poziție contrare principiilor și valorilor constituționale, Curtea subliniază că încălcarea acestora nu conduce la o sancționare perpetuă a persoanei prin prisma dreptului de a fi ales în funcția de Președinte al României.
Aceste aspecte se analizează de la caz la caz și au o anumită temporalitate raportată la ciclicitatea alegerilor și la evaluarea respectării de către candidați a principiilor și valorilor constituționale”, arată CCR în motivarea deciziei luate săptămâna aceasta.
Interpretarea arată că, în ciuda faptului că pot exista restricții temporare, acestea nu sunt permanente
Analiza fiecărui caz se face în conformitate cu contextul politic și social al momentului, iar candidatul trebuie să dovedească că respectă valorile constituționale pentru a putea fi eligibil.
Din această interpretare reiese că, dacă există restricții temporare, acestea nu sunt însă definitive. Prin urmare, reevaluarea va fi făcută în contextul evoluțiilor ulterioare ale comportamentului candidatului.
De ce au fost respinse contestațiile depuse de Georgescu
„Curtea subliniază că procesul electoral pentru alegerea Președintelui României din anul 2025 își are ca sursă de inițiere, organizare și desfășurare Hotărârea nr.32 din 6 decembrie 2024. Ca atare, chiar dacă este un nou proces electoral, acesta se înscrie în aceleași coordonate și aceeași paradigmă a asigurării succesiunii mandatului prezidențial dobândit în anul 2019.
Prin urmare, Curtea a permis aplicarea directă de către BEC a Constituției numai pentru acest proces electoral desfășurat în circumstanțele excepționale determinate de anularea procesului electoral din anul 2024”, este scris în motivarea instanței.
CCR a oferit mai multe explicații în motivarea deciziei
CCR a oferit mai multe explicații în motivarea deciziei. Potrivit informațiilor respectivă, Biroul Electoral Central (BEC) consideră următoarele:
„BEC consideră că, prin hotărârea antereferită, Curtea Constituțională analizează și statuează cu privire la maniera în care candidatul a cărui candidatură face obiectul analizei BEC a înțeles să se raporteze la persoana aleasă în funcția de Președinte al României, fiind relevată o atitudine în manifestă contradicție cu valorile de esență ale statului de drept.
Se apreciază că hotărârea menționată cuprinde statuări obligatorii pentru BEC care conduc la concluzia că, în ceea ce privește candidatura domnului Călin Georgescu, aceasta nu întrunește condițiile de legalitate, întrucât candidatul, prin nerespectarea procedurilor electorale, a încălcat însăși obligația de a apăra democrația, care se întemeiază tocmai pe sufragii corecte, integre și imparțiale, în conformitate cu legea, în lipsa cărora este alterat însuși fundamentul ordinii constituționale actuale.”
