Cauzele balonării: Ce semne iți dă corpul tău?

Balonarea reprezintă senzația de distensie abdominală care poate apărea în orice moment al zilei, preponderant după mese. Împreună cu durerea abdominală, aceste simptome sunt un motiv recurent de prezentare la medicul gastroenterolog, fiind niște acuze supărătoare care pot afecta calitatea vieții.

I. Cauzele alimentare ale balonării 

Un prim “inculpat” în ceea ce privește balonarea este consumul de alimente cu conținut gazos precum: sucurile acidulate cu sau fără zahăr și alimentele bogate în fibre ca broccoli, conopidă, boabe de fasole, linte, cartofi etc. Odată cu eliminarea sau cu reducerea consumului acestor alimente, senzația de balonare fie postprandială (adică după mese), fie generală, se va diminua.

Un alt motiv pentru apariția acestui simptom neplăcut este asociat consumului rapid de alimente (mâncat pe fugă) practicat în contextul unei vieți agitate în care timpul este limitat și care face multe deservicii gastrointestinale și nu numai. Acest obicei este adesea însoțit de mestecarea ineficientă și de înghițirea excesivă de aer în timpul mesei, cunoscută sub numele de aerofagie. De asemenea, obiceiuri precum mestecatul gumei sau fumatul pot contribui la această problemă, determinând o creștere a acidității din stomac și relaxarea supapei dintre esofag și stomac, ceea ce poate conduce la manifestarea simptomelor de reflux.

Un alt comportament dăunător pentru procesul de digestie, care provoacă senzația de balonare și plenitudine excesivă, este consumul de apă în timpul meselor. Acest obicei conduce la creșterea conținutului gastric diluând sucul gastric și enzimele digestive gastrice și intestinale. Această practică încetinește procesul de digestie sau, în unele cazuri, poate afecta digestia în mod global.

De asemenea, pacienții observă adesea senzații de balonare în legătură cu anumite alimente pe care, de obicei le elimină din dietă, susținând că au o „intoleranță” la respectivele alimente. Un exemplu frecvent în acest sens este laptele dulce la care pacienții adesea asociază o autodiagnosticată „intoleranță la lactoză”. Este important să menționăm că oamenii sunt programați genetic să producă o enzimă intestinală – lactaza – care descompune lactoza, prezentă în cantități semnificative în laptele comercial, în special în perioada timpurie a copilăriei, cunoscută și sub numele de copilăria mică. Această enzimă este esențială pentru digestia alimentației compuse în principal din lapte matern, de vacă sau de capră, care este specifică acestei perioade.

Cu toate acestea, aceeași programare genetică face ca sinteza enzimei să fie limitată în timpul etapei timpurii, scăzând treptat până la vârsta adultă când se consideră că regimul nostru alimentar nu mai necesită laptele. Pierderea acestei enzime este extrem de personalizată, unii indivizi având dificultăți în digerarea laptelui la maturitate, în timp ce alții păstrează resursele enzimelor chiar și în vârste mai înaintate.

II. Cauzele medicale ale balonării 

A. Sindromul de intestin iritabil (SII) 

Desigur, există câteva cauze mai serioase ale balonării care nu pot fi rezolvate printr-o simplă schimbare de atitudine în timpul mesei sau prin eliminarea anumitor alimente. Un exemplu este sindromul de intestin iritabil, o afecțiune gastrointestinală frecventă asociată cu simptome precum durerea abdominală recurentă, tulburările de tranzit intestinal și balonarea. Aceste simptome pot fi adesea persistente și deranjante, având o durată de cel puțin 6 luni și afectând semnificativ calitatea vieții. Este esențial ca pacienții să nu amâne prezentarea la medic pentru a obține un diagnostic corect și a începe tratamentul corespunzător.

În timpul evaluării se efectuează câteva analize de sânge și scaun, alături de o anamneză detaliată și un examen fizic riguros. Examinările imagistice precum ecografia abdomino-pelviană, tomografia computerizată, imagistica prin rezonanță magnetică abdomino-pelviană sau investigațiile endoscopice, sunt recomandate doar în cazuri excepționale, atunci când există semnale de alarmă sau simptome deosebite. Ghidurile actuale încurajează tot mai mult un diagnostic inițial pozitiv pentru sindromul de intestin iritabil și nu unul bazat pe excludere, care ar necesita investigații suplimentare laborioase.

B. Boala celiacă 

În timpul evaluării, medicul gastroenterolog va încerca să elimine posibilitatea unor afecțiuni semnificative precum boala celiacă sau intoleranța la gluten. Această boală poate debuta cu o simplă senzație de balonare, dar adesea este însoțită de diaree persistentă, pierdere în greutate și modificări ale analizelor sanguine.

C. Boala inflamatorie intestinală ( boala Crohn și colita ulcerativă)

Printre afecțiunile gastrointestinale care prezintă balonarea ca simptom se numără și boala inflamatorie intestinală. Această afecțiune, în general, aduce cu sine nu doar simptome mai puțin severe precum durerea abdominală, balonarea și tulburările de tranzit, ci și semnale de alarmă cum ar fi: sângerările în scaun, febra și frisoanele recurente neexplicate sau pierdere semnificativă în greutate involuntară.

D. Afecțiuni hepatice și pancreatice

Balonarea poate reprezenta fie singurul simptom, fie primul semn al altor afecțiuni digestive, cum ar fi bolile hepatice. Pacienții confundă adesea o creștere a volumului abdomenului cu balonarea, ceea ce poate întârzia diagnosticul unor boli hepatice mai grave. Același lucru este valabil și în cazul bolilor de pancreas, în care deficitul de enzime digestive poate duce la maldigestie și senzație de balonare, asociate și cu alte simptome sugestive precum scaune diareice, scaune cu emisie de grăsime sau conținând alimente nedigerate, debut al diabetului zaharat.

Concluzie 

Înainte de a vă prezenta la medicul specialist puteți încerca să adoptați comportamente sănătoase la masă, să eliminați obiceiurile dăunătoare menționate anterior, să începeți un jurnal alimentar în care să înregistrați toate alimentele consumate și să menționați simptomele consecutive, să excludeți alimentele cu potențial de producere a balonării. Adesea, balonarea este asociată cu constipația, iar ameliorarea acesteia poate duce și la îmbunătățirea senzației de gaze abdominale.

Adoptarea unui mod de viață sănătos care include evitarea sedentarismului, practicarea de exerciții fizice ușoare sau moderate, precum și reducerea stresului zilnic, poate aduce o ameliorare semnificativă a simptomelor gastrointestinale.

În cazul persistenței acestor simptome, efectuați o programare la medicul specialist gastroenterolog și nu amânați consultul de specialitate, astfel încât să puteți primi îndrumare pentru un tratament adecvat sau recomandări pentru investigații detaliate atunci când este necesar.