Din cuprinsul articolului
Până acum 20 de ani se credea că doar cei peste 65 de ani pot face AVC. Afecțiunea este, însă, din ce în ce mai întâlnită la tineri, iar la ei, cauzele și simptomele sunt cu totul altele decât la bătrâni
Dana Lascu
Aproape un milion de cazuri de accident vascular cerebral (AVC) se înregistrează anual în Europa. În România, tot anual, avem aproape 70.000 de cazuri, dar dintre pacienți doar o pătrime au șanse să își reia activitatea. Restul ră- mân cu dizabilități. Este un semnal de alarmă tras de peste 200 de neurologii reuniți la al XII-lea Congres al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN), desfășurat în Georgia, la Tbilisi.
A treia cauză de deces în lume
La nivel mondial, AVC constituie o a treia cauză de deces, după bolile cardiovasculare și cancer. Datele clinice raportate, privind rata de supraviețuire după un AVC la 7 ani de la debutul bolii sunt îngrijorătoare: 16% dintre pacienţi sunt institutionalizaţi, 20% necesită asistenţă la mers, 31% necesită asistenţă zilnică, iar 71% au capacitatea de lucru afectată. De asemenea, AVC-ul reprezintă una dintre cele mai nu mai e o afecțiune a bătrâneții importante cauze de dizabilitate, doar circa 25% dintre supraviețuitori fiind capabili să-și reia activitățile profesionale. Restul de 75% nu mai revin la locul de muncă.
Lasă în urmă dizabilități
„Recuperarea este heterogenă printre pacienți și este dependentă de mai mulți factori, cea mai importantă fiind severitatea deficitului inițial. Alți factori importanți în recuperare sunt tipul de accident vascular cerebral, localizarea și dimensiunea leziunii ischemice, vârsta pacientului, sexul, prezența comorbidităților și tratamentul de recanalizare arterială” spune prof.dr. Dafin Mureșanu, președinte al Societății de Neurologie din România (SNR) și al SSNN. El a arătat și că „toate ghidurile clinice precizează faptul că recuperarea ar trebui iniţiată cât mai curând posibil după debutul AVC, de îndată ce starea pacientului permite, fără a se cunoaşte cu exactatite cel mai oportun moment în acest sens. Există doar un consens conform căruia aceasta trebuie iniţiată în primele 2 săptămâni de la debut, pentru a profita la maximum de procesele spontane de recuperare”.
Pacienți din ce în ce mai tineri
„În jur de 25% din cazurile de AVC au sub 65 de ani. Or, sub 65 de ani suntem persoane productive, ceea ce înseamnă că AVC-ul este o povară uriașă pentru societate. Noi, la clinica din Israel, tratăm doar adulți, iar cel mai tâ- năr pacient avea 19 ani. Problema este că în populația tânără, etiologia AVCului este diferită de cea a celor în vârstă. La bătrâni, de obicei, de vină e arteroscleroza. La tineri, sunt motive exotice. Spre exemplu, secționarea arterelor”, explică dr. Natan M. Bornstein, directorul Secției de Neurologie a Centrul Medical Saare Zedek din Israel. Totuși, „cel mai tânăr pacient care a venit în secția noastră cu un AVC avea 3 ani. Poate să se întâmple și mai devreme de atât, din păcate”, explică prof.dr. Michael Chopp, șeful Secției de Neurologie a Spitalului „Henry Ford” din Detroit, SUA.
Trebuie începută recuperarea cât mai devreme
Recuperarea unui pacient cu AVC trebuie începută cât mai repede, în primele 30 de zile de la accident. Dacă se începe, spre exemplu, la trei luni după un AVC, „aproape că nu se mai înregistrează nicio îmbunătăţire în recuperarea spontană a deficitului motor brahial”, spun prof.dr. Dafin Mureșanu. Recuperarea funcţională după AVC durează de obicei luni, în unele cazuri chiar ani şi are la bază fie restaurarea funcţiilor neurologice pierdute, fie dobândirea unor strategii comportamentale noi care pot înlocui funcţiile pierdute. Ea este un proces continuu, dinamic, care trebuie început în spital la indicaţiile şi sub supravegherea unei echipe multidisciplinare formată din medicini neurologi, asistente medicale, kinetoterapeuţi, logopezi, psihologi, asistenţi sociali. Recuperarea iniţiată în intervalul 30-180 de zile este definită ca recuperare tardivă, iar cea iniţiată după 180 de zile este denumită recuperare cronică.
Pacienții cu AVC vor rămâne cu sechele
Ca să înțelegeți cât de importantă este începerea recuperării în primele 30 de zile, vă spunem că deficitul motor este cel mai frecvent simptom al accidentului vascular cerebral ischemic (AVCI), cu un impact dramatic asupra desfășurării activităților zilnice cotidiene. „Au fost dezvoltate numeroase programe de recuperare a deficitului motor, cele mai cunoscute fiind mobilizarea imediată, terapia fizică intensă precoce, terapia de constrângere a mişcă- rii, antrenarea mersului, antrenamentul pe covor rulant, stimularea cerebrală noninvazivă, electrostimularea, folosirea terapiei robotice asistate precum şi stimularea farmacologică a recuperării motorii” a precizat prof.dr. Dafin Mureşanu. Practic, reînvață ce știau Acesta adaugă faptul că „îmbunătă- ţirea statusului funcţional după un AVCI are la bază procesul de re-învăţare. În timpul terapiei fizice pacienţii sunt ghidaţi prin intermediul exerciţiilor să încerce să îşi recâştige abilităţile pierdute. Recuperarea trebuie să continue și în condiții domestice, la domiciliul pacientului, intensitatea și durata acesteia depinzând atât de statusul clinic al pacientului, cât și de condițiile familiale, deoarece ei au nevoie de ajutorul și supraveghere din partea celor apropiați”. Evoluția relației medic-pacient În ultimii 20 de ani s-a schimbat mult abordarea unui pacient la reabilitare. „Abordarea „hands-on”, folosită intens acum două decenii, înseamnă că medicul (terapeutul) atinge pacientul, mișcă pacientul, pe când abordarea „hands-off” – preferată acum – înseamnă că terapeutul nu mai atinge pacientul, ci funcționează ca un fel de coach (antrenor) și determină pacientul să se miște singur. Totuși, terapia hands-on este folosită și acum în cazurile severe, când pacienții nu se pot mișca singuri deloc. În tehnica handsoff practic terapeutul îi dă pacientului instrucțiuni sau task-uri de îndeplinit astfel încât pacientul să vrea să se miște singur” a explicat dr. Volker Homberg, profesor la Universitatea Heinrich Heine din Dusseldorf.
Puțini se întorc la muncă
Doar aproximativ 25% dintre supravieţuitorii unui AVC sunt capabili să se reîntoarcă la muncă. „Restul vor rămâne, sub o formă sau alta, cu afectare neurologică și dizabilități, ceea ce nu va afecta doar pacientul, în sine, ci și familia sa, dar va pune presiune și pe sistemul sanitar. Pentru că reabilitarea este scumpă, iar pacientul nu va mai munci”, explică, la rândul său, dr. Natan M. Bornstein.
Ce ne îmbolnăvește creierul
Neurologii spun că o viaţă dezordonată care nu permite un echilibru corect între somn şi activitate, cu mult stres, va duce la apariţia de tulburări metabolice, care sunt factor major de risc pentru bolile cerebrovasculare. „Orice ne poate da peste cap organismul. Alimentația proastă în exces, stresul, lipsa de sport, fumatul, alcoolul, nopțile nedormite, săritul peste mese sunt factori ce se răsfrâng asupra stării de sănătate, în care creierul este țintă principală alături de cord și vase”, explică prof.dr. Ovidiu Băjenaru.