Din cuprinsul articolului
Afecţiunea de natură endocrinologică care se caracterizează prin creşterea excesivă a părului pe față şi la nivelul suprafeţei corporale, în cazul femeilor se numește hirsutism.
Pe lângă moştenirea genetică care ne influenţează cantitatea de păr de pe corp, sunt şi alţi factori surprinzători care pot fi învinuiţi: de la medicamente sau o dietă prea bogată în prăjituri din comerţ până la anumite boli.
1. Creșterea excesivă a părului pe față, cauzată de zahăr
Consumul unor cantităţi mari de zahăr, carbohidraţi rafinaţi, cum ar fi biscuiţii sau prăjiturile, poate cauza şi pilozitate.
„Aceste alimente au un indice glicemic ridicat, ceea ce înseamnă că eliberează energie rapid, ceea ce poate cauza rezistenţă la insulină”, explică medicul Rina Davison, endocrinolog la Whipps Cross University Hospital, din Londra.
Insulina este hormonul care controlează nivelul zahărului din sânge, rezistenţa la ea înseamnă că hormonul devine mai puţin eficient în scăderea nivelului de zahăr din sânge, iar corpul îl produce în exces.
„Problema este că un nivel ridicat de insulină poate face ca ovarele să producă prea mult testosteron (hormon masculin), ceea ce poate duce la apariţia în exces a părului”, comentează Marilyn Glenville, expert în sănătăte şi nutriţionist.
2. Sindromul ovarelor polichistice
Această boală este principala cauză a excesului de păr la femei. Se estimează că sindromul ovarelor polichistice afectează între 10 şi 15 la sută dintre femei şi apare atunci când ovarele nu funcţionează bine şi sunt acoperite de chisturi de mici dimensiuni. Ca urmare a acestei boli, ovulele sunt eliberate haotic, ceea ce cauzează acnee, ciclu neregulat şi reducerea fertilităţii.
Un simptom frecvent este nivelul ridicat de hormoni (androgeni) care duce la creşterea părului. „Dacă excesul de păr este cauzat de tulburări hormonale, atunci apare în zone precum bărbie, deasupra buzei superioare, în zona perciunilor şi pe partea interioară a coapselor”, adaugă medicul Rina Davidson.
De regulă, părul este închis la culoare şi aspru. „Relaţia cu dulciurile este ridicată de fapt de relaţia care există între insulină şi andogeni. La femeile cu sindrom de ovare polichistic există tendinţa de hiperandrogenism (exces de androgeni)”, explică şi endocrinologul Dan Pereţianu.
3. Creșterea excesivă a părului pe față: eczeme şi psoriazis
Şi cei care au probleme ale pielii, precum eczeme sau psoriazis, pot ajunge să sufere din cauza părului în exces. Asta pentru că aceste boli sunt cauzate de inflamaţii, care cresc cantitatea de sânge ce ajunge la piele, accelerând creşterea părului. Creşte, de asemenea, şi rata cu care celulele se reînnoiesc.
La cei care suferă de psoriazis, spre exemplu, celule noi sunt produse la fiecare 2-6 zile, în timp ce, în mod normal, se produc la un interval de 21-28 de zile.
4. Creșterea excesivă a părului pe față: anorexie
Cei care suferă de anorexie au şi exces de păr pe tot corpul. Nu se ştie de ce se întâmplă asta, însă se pare că nu sunt implicaţi factori hormonali.
5. Steroizi
Corticosteroizii sunt folosiţi pentru reducerea inflamaţiei în corp şi sunt recomandaţi pentru tratarea unor boli, precum astmul sau poliartrita reumatoidă. Atunci când sunt luaţi pentru o perioadă mai lungă de timp, mai bine de şase luni, există riscul să apară un sindrom numit Cushing, care se manifestă prin creştere în greutate, înroşirea feţei şi creştere excesivă a părului pe tot corpul. Riscul este mai mare la cei care iau steroizi tablete.
Se tratează hirsutismul?
”Se tratează cu rezultate mai mult sau mai puţin spectaculoase, în funcţie de cauzele care au dus la apariţia lui. Însă, foarte important de ştiut este că tratamentul hirsutismului se face sub strictă supraveghere a medicului endocrinolog. Un tratament luat ”după ureche” poate avea efecte negative asupra pacientului”, spune medicul Luiza Vitan.
Ea adaugă că tratamentul pentru hirsutsim, ca în orice afecţiune endocrinologică, se elaborează în funcţie de caracteristicile fiecărui pacient în parte, ţinându-se cont de factori precum vârsta, mediul şi stilul de viaţă, obiceiurile culinare şi antecedentele clinice din familie. Astfel, o femeie fumătoare, cu vârsta de peste 35 de ani, dacă urmează un tratament endocrin pentru combaterea hirsutimului, fără recomandarea medicului specialist, riscă să facă embolie pulmonară, care îi pune viaţa în pericol, avertizează medicul Luiza Vitan.
Hirsutismul se tratează în timp, iar pacientele sunt sfătuite să nu aştepte efecte imediate. Însă, modalităţile prin care pot fi ascunse efectele nedorite ale acestei afecţiuni sunt multiple:
1. tratamentul cosmetic (decolorare, epilare temporară cu ceară sau cu cremă);
2. electroliza ( epilarea definitivă ) – proces de lungă durată şi costisitor;
3. terapia cu laser.
Toate aceste procedee, deşi se bucură de rezultate imediate, nu trebuie să reprezinte un substitut al tratamentului medicamentos.
