În căutarea sângelului salvator: „Vrem donatori tineri sănătoși, armonioși, peste 50 de kg”

Geta Roman

Pe lângă faptul că ajută bolnavii să treacă de operații complicate, românii care devin donatori de sânge află dacă au HIV, hepatita B și C, sau dacă sunt infectați cu un virus ce ar putea fi răspunzător de boli grave. Pentru a fi acceptați, trebuie să îndeplinească câteva condiții.

Față de anii trecuți, centrele de colectare a sângelui se laudă cu un număr mai mare de donatori

benevoli, dar și cu o cantitate mai mare de sânge colectat. „Cu ajutorul centrului mobil de donare am reușit să strângem nu mai puțin de 1.000 de donatori numai în anul 2013. Obiectivul este să încurajăm donarea benevolă și să ne bazăm cât mai mult pe ea”, mărturisește șefa Centrului de Transfuzii București, Doina Goșa.

60 de spitale „se bat” pe sângele bucureștenilor

Românii care vor să devină donatori au la dispoziție centre în orice județ din țară. În Capitală, sunt chiar mai multe (pe lângă Centrul de Transfuzie Sanguină din incinta Institutului de Hematologie din str. Dr. Felix, nr. 89 și la Spitalul Floreasca). „Presiunea este foarte mare în București pentru a trimite sânge. Sunt 52 de spitale care ne cer, plus opt private. În 2013, ne-a crescut colecta: am ajuns la 46.000 de unități de sânge doar în București. Motivele: caravanele și schimbarea de atitudine din partea oamenilor”, crede medicul hematolog.  Uneori, se întâmplă ca sângele colectat în Capitală să nu acopere cererea spitalelor, situație în care se apelează la centrele de donare din Pitești, Câmpulung, Slobozia, Buzău, Ploiești, iar, în caz de nevoie, se ajunge până la Galați și Brașov.

Pungile cu sânge, analizate prin două metode

În privința siguranței sângelui, medicii dau asigurări că transfuziile sunt la fel de sigure ca în orice țară din UE. „Există o marjă de eroare în toată lumea, care ține de cea a reactivului folosit. Pentru a reduce acest risc, facem analizele la punga de sânge cu două metode și două tipuri de reactivi. Până nu ies negative, punga nu pleacă”, dă asigurări medicul hematolog.

Medicii insistă pe încurajarea donării benevole și pentru că cei care acceptă să își ajute semenii fără a aștepta ceva în schimb sunt mai corecți. „Cei care donează pentru tichete de masă nu sunt sinceri când completează chestionarele de autoexcludere”. Mai concret, înainte de a fi acceptați, donatorii au răspuns la un set de întrebări: dacă suferă de boli cronice, dar și care le sunt obiceiurile sexuale. „Un tânăr activ sexual și dezordonat poate reprezenta un risc. Nici cei care au fost la stomatolog în ultimele șase luni nu sunt acceptați”, mai spune medicul.

Și greutatea celui care donează este importantă. „Dacă cineva are o greutate mică, va avea o cantitate mică de sânge. Spre exemplu, nu vom accepta o persoană de 1,90 și 56 de kg, și nicio persoană care suferă de talasemie minoră, chiar dacă are un nivel al hemoglobinei ridicat. Deci, vrem tineri sănătoși, armonioși, peste 50 de kg”, este concluzia medicului hematolog.

Analizele gratuite care se fac odată cu donarea

Celor care vin să doneze sânge li se fac două tipuri de analize: unele care țin de calitatea sângelului (grupă, RH, hemoleucogramă) și altele din punga de sânge. „Nu putem accepta la donare persoane cu deficit de sânge, inclusiv pe cei care suferă de anemie, pentru că facem rău și riscăm să creăm dezechilibre”, explică medicul Doina Goșa.

După donare, se fac analize pentru markerii hepatici (pentru virusul B și C), HIV și THLV, un virus care este înrudit cu HIV, dar care nu dă întotdeauna boli. Acesta virus nu este foarte frecvent și nu se știe foarte clar ce poate determina. Statisticile arată că mai puțin de 5 la sută din cei care au acest virus se și îmbolnăvesc, primele simptome apărând și la zeci de ani după infecție. „Când descoperim HTLV la donatori, îi sfătuim să facă un control anual”, adaugă hematologul.

Fidelizarea donatorilor e o altă metodă pentru a asigura sânge sigur pentru spitale. „Avem în jur de 100 de donatori pe zi care vin la noi din anii 70, 80. Pe unii i-am scos din baza de date pentru că vârsta nu mai permite donarea. Acceptăm persoane până la 65 de ani, dacă sunt donatori fideli, însă nu primim la prima donare persoane peste 60 de ani”, mai explică Doina Goșa.