Câte un păhărel de tărie, cu măsură! Ce riscăm atunci când „spargem” norma

Daniela Șerb

Stilul de viață modern ne împinge de multe ori să căutăm stropul de relaxare în paharul cu alcool. Metoda poate să țină o dată sau de două ori, însă dependența se instalează prin repetiție, atrag atenția medicii

Venim acasă după o zi obositoare de muncă și vrem să ne relaxăm puțin înainte de a o lua de la capăt a doua zi. Metoda cea mai la îndemână pare a fi un pahar de vin sau unul de tărie. Sorbim câțiva stropi și parcă dintr-odată ne simțim ceva mai bine dispuși. Dacă mai suntem și în compania unor prieteni efectul este și mai puternic. Limbile ni se dezleagă și ni se pare că putem fi prieteni cu toată lumea.
Până unde putem merge însă cu consumul de alcool fără să trecem de bariera periculoasă, dincolo de care nu mai suntem în siguranță și avem nevoie de ajutor?
„Organismul uman este cel care dictează cantitatea în cazul consumului de alcool. O persoană de 70 de kilograme poate consuma maximum 17 ml de alcool pur pe oră. Tot ce depășește această cantitate devine nociv”, explică prof.univ.dr. Gavril Cornuțiu, psihiatru, cadru universitar la Catedra de Psihiatrie a Universității din Oradea.
Mai simplu spus, aceasta înseamnă că ne putem „întinde” doar la 50 de ml de tărie, un pahar de vin sau un țap de bere. Și atât.
Unde începe dependența?
Dependența se obține prin repetiție, motiv pentru care este mai puțin periculoasă o beție produsă la un moment dat, decât un consum regulat de băuturi alcoolice, mai spune profesorul.
Dependența, adaugă acesta, depinde de ce, când și cât bei: „Una este să bei tărie care se absoarbe brutal în organism, ca să nu mai vorbim de faptul că piața este plină de falsuri. Sunt pe piață băuturi precum whisky, pregătite din țiței, care sunt de-a dreptul periculoase. Și alta este să bei vin. Vinul este mai protectiv pentru creier și inimă, dar mai distructiv pentru ficat, în timp ce băuturile spirtoase afectează inima”.
Românii nu au mai multe probleme decât alcoolul ca alte nații, însă important este să știi unde să te oprești. „Când bei, deși știi că mergi la serviciu, când bei, deși te urci la volan, când bei, deși știi că mergi într-un spațiu public unde trebuie să faci față unor provocări, atunci acesta este semnalul că ai nevoie de ajutor”, explică profesorul.
Iar ajutorul se obține de la medicul psihiatru care poate prescrie medicamente care anulează plăcerea consumului. Vindecarea depinde de profilul de personalitate și de profilul psihologic al consumatorului, ca și de punctul de unde a pornit adicția.
O adicție se vindecă în doi ani, în 95% din cazuri, dacă este precedată de două săptămâni de dezintoxicare.
„Circa 50% din băutorii înrăiți care apelează la medici reușesc să se lase de băutură”, apreciază specialistul. O familie care să-l susțină pe dependent este la fel de importantă ca starea sufletească și condiția socială, aceștia fiind parametrii care sunt luați în calcul și care condiționează vindecarea.

Efectele consumului de alcool asupra organismului

Alcoolul acționează în organism ca un factor de stres: crește tensiunea arterială, iar în sânge sunt eliberate substanțe precum lipide, zaharuri și cortizon. Organismul dependentului, irosește o mare parte din energia necesară funcționării încercând să elimine alcoolul din corp. Metabolizarea băuturii la nivelul ficatului fură mare parte din oxigenul necesar funcționării acestui organ, la fel și la nivelul creierului și al celulelor nervoase. Abuzul de alcool duce la malnutriție, în corp nu mai există proteine, substanțe minerale sau vitamine. Excesul de etanol provoacă inflamarea mucoasei gastrice și fisuri la nivelul stomacului și al intestinului subțire. Pierderea calciului din oase duce la riscul apariției unor fracturi. De patru ori mai mulți alcoolici mor de inimă decât de ficat, iar riscul de cancer esofagian crește exponențial.

Cele cinci tipuri de consumatori

Literatura de specialitate menționează studiile profesorului E. M. Jellinek, care încă din 1960 descria cinci tipuri de băutori:

1. Băutorii de tip Alfa – care consumă pentru a se relaxa, destresa, pentru a trece de stările de dispoziție neplăcute. De exemplu, se bea în fața televizorului sau înaintea unei întâlniri importante. În această formă există control asupra cantității de alcool consumate, dar, progresiv se poate instala dependența.
2. Băutori de tip Beta – obișnuiesc să bea în orice situație, la orice eveniment (nunți, botezuri, aniversări). Dependența încă nu e instalată, însă pot apărea bolile de ficat sau de stomac.
3. Băutori de tip Gama – beau din nevoia psihică și fizică de a bea (dimineața pentru a scăpa de tremurul mâinilor sau de greutatea vorbirii sau seara pentru a avea un somn confortabil). În lipsa alcoolului, apar depresia, iritabilitatea, melancolia, agresivitatea sau durerile fizice. Aceștia sunt dependenții de alcool în primul rând psihic, dar și fizic.
4. Băutorii de tip Delta – beau din obișnuință. Sunt dependenții fizic. Nu se îmbată tare, dar nici nu pot renunța. De obicei, consumatorii beau după serviciu, două beri în barul din cartier.
5. Băutorii de tip Epsilon – beau pentru a combate stările de epuizare. Sunt dependenți de alcool care consumă necontrolat câteva zile la rând, având însă și perioade  mai lungi fără consum excesiv ( între câteva săptămâni și șase luni). De exemplu, după o perioadă de o jumătate de an consumatorul poate reîncepe să bea la o petrecere de revelion să spunem și o poate ține așa timp de o săptămână-două, fiind într-o stare de ebrietate aproape permanentă.