Cât mai au de așteptat bolnavii de cancer pentru dosare electronice. De ce durează atât de mult mai ales că rata de supraviețuire este de numai 5 ani…

Cât mai au de așteptat bolnavii de cancer pentru dosare electronice. De ce durează atât de mult mai ales că rata de supraviețuire este numai 5 ani…

 

România are aproape 100.000 de pacienți care primesc tratament pentru cancer, potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătății. 

Iar rata de de supraviețuire a unui bolnav este, în medie, de cinci ani și avem 255 de cazuri la 100.000 de locuitori, ceea ce ne situează pe locul 32 în lume.

Din păcate, situația se înrăutește pentru o mare parte a pacienților, pentru că sunt multe cazuri nediagnosticate încă.

De asemenea, datele se referă doar la persoanele care au ajuns la medic și au început o formă de tratament.

De aceea, dosarul electronic este vital pentru că va conține toate informațiile despre afecțiunile pacientului, scheme de tratament, un istoric consemnat într-un document electronic ce poate fi accesat de orice medic căruia pacientul i se adresează.

Medicii ar putea înțelege mai rapid boala pacientului

Prin acest dosar electronic,  medicii pot să-și facă rapid o idee despre starea de sănătate a unui pacient doar privind ecranul computerului.

Dosarul electronic înseamnă timp câștigat pentru pacient pentru că medicul nu va mai afla despre istoricul afecțiunilor din povestirile pacienților, ci din documente medicale eliberate de alți medici.

Mai mult decât atât, astfel de dosare electronice sunt extrem de utile și pentru a putea fi consultate de medici din afară. De aceea, o interconectare a registrelor de pacienți cu cancer la nivel european este esențială.

„O interconectare a registrelor de pacienți cu cancer la nivel european ar oferi soluții pentru pacienți, inclusiv o interconectare a dosarelor electronice.

Astfel, un medic din altă țară poate vedea dosarul unui pacient, istoricul și poate veni cu tratamente eficiente.

De asemenea, orice soluție poate veni fără bariere nenecesare dar cu respectarea datelor confidențiale”, a explicat dr. Cristian Bușoi, președinte Comisia pentru Industrie, cercetare și energie, Parlamentul European, în conferința „eHealth în oncologie: o nouă lume a îngrijirii bolnavilor de cancer organizată” de revista „Politici de Sănătate”.

Totodată, dr. Bușoi a mai punctat faptul că digitalizarea în sănătate trebuie să reprezinte o prioritate în perioada următoare.

De ce este digitalizarea greu de atins

Cu toate că sănătatea populației este o temă de securitate națională și se tot vorbește de ani de zile, rezultatele concrete întârzie să apară.

Parcă ne învârtim în jurul cozii, deși toate aceste poticneli înseamnă timp pierdut. Iar pentru un  pacient bolnav de cancer, pentru care speranța de viață scade…, orice întârziere poate fi fatală.

Ce-i de făcut?

Pe lângă documente electronice – necesare pentru toți pacienții, nu numai pentru cei bolnavi de cancer – este nevoie de chestiuni elementare, cum ar fi informațiile disponibile chiar în cartea de identitate.

„Este foarte important ca în cartea de identitate să avem informații de bază despre pacienți: grupa sanguină, alergii la anumite substanțe etc.

Atunci când pacientul ajunge la urgență, aceste informații se știu deja și se câștigă timp”, a spus senatorul Nicoleta Pauliuc, președinte Comisia pentru Apărare, ordine publică și siguranță națională, în cadrul aceleiași conferințe.

Ne lipsește o cultură a datelor

„Digitalizarea ajută foarte mult inclusiv pentru câștigarea de timp. Când vorbim de sistemul de sănătate, vorbim de vieți. Aceasta este miza.

Dar este cea mai dificilă zonă de digitalizat pentru că vorbim de sănătatea pacienților, adică un domeniu sensibil. Vorbim de informații confidențiale, personale. Soluția este tot tehnologia.

Accesul este jurnalizat. De câte ori statul îmi accesează datele eu știu, iar acest istoric nu se poate șterge.

De ce este mai dificilă digitalizarea în sănătate? Ei bine, ne lipsește o cultură a datelor. Monitorizarea și evaluarea nu ne vine mănușă. Pentru toate acestea este nevoie de o cultură a datelor și o cultură a digitalizării.

Există o rezistență în sistem: ne temem de multe ori de transparență chiar și funcționarii se tem că-și vor pierde slujbele.

Cum digitalizăm în sistemul sanitar? Trebuie să gândim sisteme care să fie ușor de folosit, nu trebuie să îngreunăm munca medicului. Medicul trebuie să trateze, nu să piardă timp cu alte proceduri”, a explicat Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Pentru digitalizare e nevoie și de comunicare

Totuși, avem o mare problemă culturală a datelor în România, nu numai a datelor digitale, spune deputatul Sabin Sărmaș, președinte Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor.

„Este nevoie de aceste date digitale pentru a oferi soluții mai departe pentru pacienți, iar managementul acestor date este o provocare foarte mare.

Digitalizarea se poate face printr-o comunicare foarte bună între toate instituțiile – ale statului, dar și cele private.

Descentralizarea – dacă în sistemul medical sau în orice alt sistem să punem toate datele într-un singur loc, nu vom reuși.

Strategia este alta: lăsăm fiecare instituție să-și gestioneze baza de date (fie că este în cloud guvernamental sau nu) și atunci când pacientul merge la un spital, să i se poată vedea datele.

Nu contează unde stau acele date, ci să fie într-un mediu sigur și să poată fi accesate când este nevoie”, a mai explicat Sărmaș.

De ce ne blocăm?

„Trebuie să existe acele canale de comunicare prin care să se comunice eficient între instituții iar în centru să fie pacientul și nevoile sale.

Răspunsul nostru tehnic din punctul de vedere al implementării soluțiilor, al cloudului guvernamental, trebuie să fie: da, se poate.

Proiectele trebuie să conțină fluxuri în sine, să nu împovărăm munca medicilor și pentru a nu mai exista blocaje.

Domeniul IT și digitalizarea ajută descentralizarea”, a spus Dragoș-Cristian Vlad, președinte Autoritatea pentru Digitalizarea României.

De ce se întârzie atât de mult?

„Noi cerem acest registru al bolnavilor de cancer încă din 2008. Am adus un model din Franța, dar am fost refuzați. Nu s-a dorit acest lucru. De ce? Teama mea este să nu mâncăm iar alți bani și să nu facem nimic.

Fără digitalizare putem uita de progres, de vieți salvate. N-aș mai vrea să trăim în sfera urechiștilor și să facem lucrurile să meargă, așa cum merg și în altă parte. Noi, românii, vrem să inventăm mereu roata, ducem o muncă sisifică…

Ne dorim ca dosarul să poată fi accesat electronic, să nu mai fie pacientul nevoit să se care cu dosarul fizic după el.

Poate că a existat un interes să nu se rezolve până acum, ne dorim să se întâmple cât mai repede, ieri dacă se poate”, Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer.