Din cuprinsul articolului
Stresul influențează organismul în moduri variate, iar unul dintre efectele sale notabile este creșterea nivelului de colesterol. Această creștere poate fi rezultatul unor comportamente nesănătoase adoptate ca răspuns la stres, dar există și posibilitatea unei legături biologice directe între stres și colesterol.
Atunci când corpul se confruntă cu stres, se pregătește pentru un răspuns de urgență cunoscut sub numele de „răspunsul de luptă sau fugă”. Această pregătire implică activarea sistemului nervos simpatic, ceea ce duce la eliberarea hormonilor precum epinefrina (adrenalină), norepinefrina și cortizolul.
Mai multe studii au arătat cum stresul poate influența nivelul colesterolului:
1. Studiile epidemiologice:
– Un studiu din 2013, bazat pe date de la 91.593 de persoane, a găsit o corelație între stresul de la locul de muncă și nivelurile ridicate de colesterol.
– Alte cercetări, publicate în 2017, au arătat că stresul psihologic poate crește trigliceridele și lipoproteinele cu densitate joasă (LDL), adică colesterolul „rău”, și poate scădea lipoproteinele cu densitate mare (HDL), colesterolul „bun”.
– Studiile efectuate pe un grup de peste 100 de piloți au demonstrat o creștere de aproximativ 5% a colesterolului total și LDL în condiții de stres ridicat.
2. Mecanisme biologice:
– Hemoconcentrarea: Stresul poate duce la hemoconcentrare, o situație în care sângele pierde lichide și devine mai concentrat, inclusiv în ceea ce privește colesterolul. Acest fenomen poate determina o creștere temporară a nivelului de colesterol.
– Rolul cortizolului: Pe termen lung, cortizolul poate contribui la obezitate, în special în zona abdominală, și poate stimula apetitul, ceea ce poate duce la acumularea de grăsime și, implicit, la creșterea colesterolului. De asemenea, stresul poate conduce la obiceiuri alimentare nesănătoase, favorizând consumul de alimente bogate în carbohidrați și grăsimi.
– Inflamația: Stresul cronic poate afecta sistemul imunitar și poate duce la inflamație, influențând nivelul colesterolului, în special în contextul unor afecțiuni hepatice sau tulburări de anxietate severe.
Stresul poate influența colesterolul și prin schimbări indirecte în comportamentele de zi cu zi:
– Modificări dietetice: Pe termen scurt, stresul poate reduce apetitul, dar pe termen lung, efectele hormonale ale stresului pot crește apetitul. Acest lucru poate duce la consumul de alimente nesănătoase, care contribuie la creșterea colesterolului.
– Alcool și tutun: Persoanele stresate pot recurge la consumul excesiv de alcool și la fumat, ambele având efecte negative asupra nivelurilor de colesterol.
– Activitate fizică: Stresul poate determina scăderea activității fizice, iar lipsa exercițiilor poate contribui la creșterea colesterolului.
Stresul se referă la starea în care o persoană se simte incapabilă să facă față cerințelor sau presiunilor percepute, fie că sunt legate de viața personală, muncă sau alte aspecte ale vieții. Factorii de stres pot include schimbări majore în viață, cum ar fi pierderea unei persoane dragi, probleme de sănătate sau dificultăți financiare.
Colesterolul este o substanță lipidică esențială pentru structura celulară și alte funcții. Este transportat în sânge prin lipoproteine, care includ:
– LDL (colesterolul „rău”): Transportă colesterolul către celule și, în exces, poate contribui la formarea plăcilor în artere.
– HDL (colesterolul „bun”): Ajută la transportul colesterolului de la celule către ficat, unde este procesat și eliminat.
Centers for Disease Control and Prevention (CDC) recomandă următoarele niveluri de colesterol:
– Colesterol total: sub 200 mg/dL
– Colesterol LDL: sub 100 mg/dL
– Colesterol HDL: cel puțin 60 mg/dL
Pentru a gestiona și a reduce impactul stresului asupra colesterolului, sunt recomandate următoarele strategii:
– Dietă echilibrată: Consumă alimente bogate în fructe, legume și cereale integrale.
– Exerciții fizice: Practicarea regulată a activității fizice.
– Relaxare și meditație: Activități precum yoga și tehnici de relaxare.
– Echilibru între muncă și viața personală: Stabilește limite sănătoase între muncă și timp liber.
– Suport social: Petrece timp cu familie și prieteni și angajează-te în activități plăcute.
– Somn: Dezvoltă obiceiuri bune de somn și evită utilizarea dispozitivelor electronice înainte de culcare.
-Dialog pozitiv: Practică gândirea pozitivă și auto-îngrijirea.
Pentru persoanele cu un risc crescut de complicații legate de colesterol, medicul poate recomanda tratamente specifice, inclusiv statine, pentru a controla nivelurile de colesterol.
Un obicei simplu îmbunătățește sănătatea cognitivă și întinerește creierul. Timpul ne ajunge din urmă pe…
Potrivit unui nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Loughborough, publicat în revista Temperature,…
Astrologii prezic un sfârșit de an încărcat de oportunități pentru un număr restrâns de privilegiați.…
Lidia Fecioru, bioenergoterapeut, a propus un leac pentru ciocurile din călcâie. După spusele ei, ciocurile…
Din învățămintele rămase de la Părintele Cleopa, descoperim cel mai mare demon pe care noi…
Vești noi pentru seniori. Seniorii cu venituri mai mici de 3.000 de lei ar putea…