Cât de des mergi zilnic la toaletă semnalează riscul unui „viitor” atac de cord. Care este cifra care trebuie să ne dea de gândit?

Un atac de inimă este un eveniment brusc și șocant care deseori lovește atunci când te aștepți mai puțin. Cu toate acestea, cercetările sugerează că frecvența mișcărilor zilnice ale intestinului poate prezice riscul „viitor” de atac de cord.

Boala coronariană (CHD), cunoscută și sub numele de boală cardiacă ischemică, este o cauză majoră de deces în Marea Britanie și în întreaga lume. CHD descrie ce se întâmplă atunci când alimentarea cu sânge a inimii este blocată sau întreruptă de o acumulare de substanțe grase în arterele coronare. Este adesea un precursor al unui atac de cord. CHD este de obicei cauzată de decizii proaste de stil de viață, dar cercetările au evidențiat un factor de risc surprinzător – mișcările intestinale zilnice.

Cercetătorii au examinat asocierile frecvenței mișcărilor intestinale cu bolile vasculare și non-vasculare majore din afara sistemului digestiv.

Pentru a face acest lucru, au cercetat datele de la China Kadoorie Biobank, în care au fost înscriși participanți din 10 zone geografice diverse din China între 2004 și 2008.

Pentru studiu, 487, 198 de participanți cu vârsta cuprinsă între 30 și 79 de ani, fără cancer, boli de inimă sau accident vascular cerebral au fost incluși și urmăriți pentru o medie de 10 ani.

Ce au aflat cercetătorii?

Participanții care aveau mișcări intestinale „mai mult de o dată pe zi” au avut riscuri mai mari de boală cardiacă ischemică în comparație cu grupul de referință („o dată pe zi”), au scris cercetătorii.

Mai mult, această tendință a fost observată cu o serie de alte complicații cronice, cum ar fi insuficiența cardiacă, boala pulmonară obstructivă cronică, diabetul zaharat de tip 2 și boala cronică de rinichi (IRC).

În plus, cea mai scăzută frecvență a mișcărilor intestinale („mai puțin de trei ori pe săptămână”) a fost, de asemenea, asociată cu riscuri mai mari de boală cardiacă ischemică, evenimente coronariene majore, accident vascular cerebral ischemic și CKD.

Cercetătorii au concluzionat: „BMF [frecvența mișcărilor intestinale] a fost asociată cu riscuri viitoare de boli vasculare și non-vasculare multiple. Integrarea evaluării BMF și a consilierii de sănătate în asistența primară ar trebui luată în considerare”.

Legătura nu este surprinzătoare. Constipația, de exemplu, este unul dintre riscurile bolilor cardiovasculare, iar pacienții cu boli cardiovasculare tind să fie constipați.

Insuficiența cardiacă este o altă complicație a CHD. Constipația poate fi o problemă la persoanele cu insuficiență cardiacă din următoarele:

• Aport redus de lichide
• Mobilitate redusă (de exemplu, mers pe jos și alte activități fizice)
• Medicamente
• Pierderea poftei de mâncare (și aportul scăzut de fibre) sau fluxul sanguin redus către tractul digestiv.

Simptomele imediate ale unui atac de cord

CHD se dezvoltă lent în timp, iar simptomele pot fi diferite pentru fiecare.

Unii oameni nu știu că au CHD înainte de a avea un atac de cord.

Angina este termenul folosit pentru a descrie cele mai frecvente simptome ale CHD.

Potrivit British Heart Foundation (BHF), acestea includ:

• Dureri în piept
• Dificultăți de respirație
• durerea care circulă prin corp
• senzație de leșin
• Greaţă.