Din cuprinsul articolului
Pensia medie în România a înregistrat o creștere spectaculoasă în 2025, ajungând la aproximativ 3.200 lei, după cea mai amplă recalculare din ultimele decenii.
Această majorare reprezintă o creștere de 30% față de nivelul anterior, când pensia medie de stat era de 2.459 lei. După această creștere semnificativă a pensiilor în 2024, generată de recalcularea acestora, Guvernul Ciolacu 2 a decis să înghețe pensiile pentru anul 2025. Această decizie, adoptată prin controversata Ordonanță „trenuleț”, a generat reacții mixte, iar impactul asupra pensionarilor este deja resimțit.
Top județe cu cele mai mari pensii
Analiza datelor Institutului Național de Statistică arată diferențe semnificative între regiuni. Hunedoara și București conduc clasamentul județelor cu cele mai mari pensii, urmate de Gorj, Brașov și Galați. În aceste zone, nivelul pensiilor depășește considerabil media națională, reflectând istoricul industrial și economic al acestor regiuni.
Zonele cu cele mai mici pensii
La polul opus, pensionarii din Botoșani, Vrancea, Giurgiu și Vaslui înregistrează cele mai mici venituri din pensii. Aceste disparități reflectă dezechilibrele economice istorice dintre regiunile țării și diferențele în structura ocupațională a populației active.
Noua lege a pensiilor a necesitat un efort bugetar considerabil de 2,5 miliarde lei în prima lună de aplicare. Pensia medie a crescut în septembrie cu aproximativ 500 de lei față de august, reprezentând o majorare de 21%.
Situația actuală a pensionarilor
Din totalul de aproximativ 5 milioane de pensionari:
– 700.000 sunt activi pe piața muncii
– 4,2 milioane sunt inactivi, dintre care 1 milion au sub 64 de ani
– Raportul dintre pensia medie și salariul mediu net a ajuns la 53,5%
Cele mai mari creșteri ale pensiilor s-au înregistrat în:
– Tulcea
– Covasna
– Călărași
– Mehedinți
În contrast, creșteri mai modeste au fost observate în Hunedoara, Maramureș și Suceava.
Pensiile speciale, o problemă majoră
În contextul european, România se confruntă cu provocări semnificative. Cu o durată medie a vieții profesionale de doar 32,2 ani – cea mai scurtă din UE – și o vârstă medie de pensionare de 59,5 ani, sistemul de pensii necesită reforme structurale pentru asigurarea sustenabilității pe termen lung.
„Din cei 4,2 milioane de pensionari inactivi, 1 milion au sub 64 de ani”, a declarat Ionuț Dumitru, economist-șef, Raiffeisen Bank.
„Aici e problema fără soluție în momentul de față: pensiile speciale. Ne permitem luxul să retragem din activitate oameni în vârful carierei profesionale plătindu-i, pe mulți dintre ei, foarte mult și nu mai au nicio motivație să revină în piața muncii marea majoritate a lor. Din cei 4 milioane inactivi, peste 90% nu doresc să revină în piața muncii”, a spus el, într-o conferință organizată de CursDeGuvernare.ro.
Ordonanța „trenuleț” din finalul anului 2024 a stabilit înghețarea valorii punctului de referință la 81 lei, măsură ce afectează aproximativ 200.000 de pensii (peste 4% din total), ale căror niveluri depășeau contribuțiile plătite.
