Cel oceanic este doldora de grăsimi bune pentru inimă. Mercur în cantităţi periculoase se găseşte doar în carnea de rechin. Evitaţi-l pe cel crud (sushi) sau afumat, care poate conţine bacterii.
Consumatorii de peşte au un risc mai mic de accident vascular, depresie şi boli neurovegetative, asociate cu îmbătrânirea. Cele mai multe beneficii le are chiar inima. Un studiu al cercetătorilor de la Universitatea Harvard a arătat că riscul cardiac scade cu 36% în cazul persoanelor care consumă peşte săptămânal. Acest lucru se datorează în principal conţinutului de acizi graşi omega-3, pe care organismul nu îi poate sintetiza eficient şi care sunt mai bine asimilaţi din peşte decât din suplimente.
Şi fructele de mare menţin inima sănătoasă
Colesterolul se poate depune pe pereţii arterelor, ducând la arteroscleroză. În momentul în care obstacolul format de aceste plăci de colesterol la nivelul vaselor e foarte mare, prin vasul respectiv nu mai poate circula sângele, ceea ce duce la o proastă oxigenare a ţesuturilor sau chiar la moartea lor. „Acizii graşi nesaturaţi ajută la menţinerea nivelului de colesterol în limite normale. Chiar şi fructele de mare, deşi s-a crezut că au colestrol rău, se pare că sunt bogate în steroli cu proprietăţi anti-aterosclerotice”, arată nutriţionistul Luiza Pîrvu. Toate aceste efecte binefăcătoare pălesc atunci când prăjiţi peştele, pentru că o porţie pe săptămâna (care conţine grăsimi trans) creşte cu 50% riscul de infarct.
Somonul, „regele” peştilor. Rechinul, cel mai păcătos
Somonul, tonul, macroul, heringul, anşoa şi sardinele sunt speciile cu cel mai mare conţinut de acizi graşi. Peştele de apă dulce este mult mai slab. Asociaţia Americană de Cardiologie recomandă cel puţin două porţii pe săptămână, a câte 150-200 de grame. În cazul gravidelor, acizii graşi din peşte şi fructe de mare ajută la dezvoltarea armonioasă a fătului, cu beneficii în special pentru vedere şi creier. „Totuşi, ele sunt încurajate să evite speciile de peşti bogate în mercur, în special rechinul, pentru că există riscul de malformaţii la făt. Se pot limita la 100-125 de grame de ton pe săptămână”, atrage atenţia specialistul în nutriţie.
Paraziţii mor la temperaturi extreme
Deşi s-a vehiculat că peştele este periculos din cauză că ar conţine mercur, dioxină şi alţi contaminanţi, medicii spun că nivelul lor este atât de mic, încât beneficiile lasă cu mult în urmă riscurile. În plus, carnea şi produsele lactate conţin astfel de substanţe în cantităţi mai mari. Peştele poate conţine paraziţi care afectează sănătatea, dacă este consumat crud sau dacă nu este păstrat în condiţii de siguranţă. „Paraziţii pot cauza probleme digestive uşoare sau pot trăi ani la rând în tractul digestiv, provocând dureri severe, scădere în greutate şi anemie severă. Pentru a avea o marjă de siguranaţă, consumaţi-l, totuşi, gătit, nu crud”, este sfatul nutriţionistului Luiza Pîrvu. Germenii mor atunci când carnea este friptă la o temperatură de peste 60 de grade Celsius sau dacă congelat îndeajuns (şapte zile la -20 de grade Celsius sau 15 ore la -35 de grade Celsius-temperaturi care se ating greu în frigiderele obişnuite). Un alt secret care vă fereşte de bacterii este să îndepărtaţi pielea şi solzii înainte de preparare.
SORTIMENT
Mai periculos şi hipercaloric
Peştele afumat, deci negătit, poate creşte riscul de infecţii bacteriene, cum ar fi listerioza, în cazul femeilor însărcinate, vârstnicilor sau celor cu imunitatea slăbită. Cei sănătoşi pot mânca fără probleme, dar este recomandat să-l aleagă pe cel ambalat corespunzător în caserole. Afumăturile au însă mai multe calorii decât peştele la grătar sau la cuptor. „100 de grame de somon fiert are cam 200 de calorii, în timp ce 100 de grame de somon afumat are cam 400 de calorii şi chiar 700 de calorii”, precizează medicul.
