Cardiolog: Cei cu hipertensiune arterială ar trebui să uite de acest aliment!

Alimentul de evitat dacă suferi de hipertensiune arterială. Hipertensiunea arterială afectează mai mult de 150 de milioane de adulți din Statele Unite, ceea ce le prezintă un risc crescut pentru o serie de probleme de sănătate, inclusiv atac de cord și accident vascular cerebral.

Deoarece se consideră că un consum mai mare de sare contribuie la creșterea tensiunii arteriale prin stimularea setei și conduce la un aport mai mare de lichide, reducerea aportului de sare este considerată a fi o strategie importantă pentru scăderea tensiunii arteriale. Practic, și o creștere ușoară a aportului de sodiu poate afecta capacitatea rinichilor de a regla lichidul și pot determina creșterea tensiunii arteriale.

Atenție la aportul de sare!

Un nou studiu condus de Stephen Juraschek, MD, Ph.D., profesor la Beth Israel Deaconess Medical Center (BIDMC), aruncă o nouă lumină asupra acestor constatări. Cercetătorii au descoperit că reducerea aportului de sodiu (sare) la adulți cu hipertensiune arterială a scăzut setea, volumul de urină (un marker al aportului de lichide) și tensiunea arterială, dar nu a afectat necesarul de energie metabolică.

Aceste rezultate, publicate anul acesta în jurnalul Hypertension, susțin noțiunea tradițională că scăderea aportului de sodiu este esențială pentru gestionarea hipertensiunii arteriale – disputând studii recente.

Practic, retenţia de sodiu determină hipervolemie prin reabsorbţia secundară de apă, cu creşterea debitului sistemic şi, consecutiv, creşterea tensiunii arteriale sistolice. De asemenea, cantitatea crescută de sodiu se depune în peretele vascular cu creşterea rezistenţei vasculare şi, implicit, apariția hipertensiunii arteriale diastolice.

Câtă sare să consumi pe zi

Folosind date dintr-un studiu randomizat de alimentație controlată, publicat în 2001, cercetătorii au examinat efectele a trei niveluri diferite de aport de sare (scăzut, mediu și mare) asupra sângelui; tensiunea la participanți după două diete distincte – o dietă tipică americană (dieta de control) sau o dietă sănătoasă (dieta DASH). În această analiză secundară a studiului, cercetătorii au măsurat impactul aportului de sodiu asupra aportului de energie, a greutății, a setei auto-raportate și a volumului de urină de 24 de ore.

De aceea. cantitatea maximă de sare recomandată de specialişti este de 3 grame pe zi pentru un adult, adică 3.000 de miligrame.

„În mod normal ar trebui să consumăm mai puțin de o linguriță de sare, în timp ce noi consumăm o lingură de sare. Gândiți-vă la această diferență! Așa ajungem la educația sanitară, unde copiii trebuie să învețe să nu mai pună solnița pe masă, să nu mai adauge în mâncare, deci să nu mai facă gesturile pe care le văd la părinți.

Totodată, dacă copilul vede că părintele este sedentar, așa va face și el, iar dacă părintele nu va duce copilul la o piscină sau undeva să facă sport, așa se va obișnui copilul. La școală lucrurile se pot corecta foarte bine. Aici intervine educația medicală care trebuie să crească și să înceapă chiar din școală. Nu este o vorbă în vânt, educația sanitară, educația medicală, direcționată, trebuie să existe încă din școală”, a explicat Prof. Univ. dr. Cătălina Arsenescu Georgescu.

Cercetătorii au descoperit că, deși aportul redus de sodiu nu a afectat cantitatea de energie necesară pentru menținerea unei greutăți stabile, a scăzut setea participanților. Mai mult, volumul de urină a fost fie neschimbat, fie mai mic, cu aportul redus de sare.

Hipertensivii ar trebui să uite de sare

Împreună, aceste rezultate sugerează că, la adulții cu tensiune arterială crescută sau hipertensiune arterială, un aport de sare mai mic scade setea, volumul de urină (și probabil aportul de lichide) și tensiunea arterială. Aceste modificări au avut loc fără a modifica cantitatea de energie necesară pentru a menține constantă greutatea corporală.

„Vârsta noastră reală este vârsta vaselor de sânge și doar noi putem să administrăm această vârstă, pentru că greșelile le facem noi, cu bună știință. Aș vrea să menționez că toate progresele, pe care nu le putem nega, au dus la o creștere a speranței de viață, chiar cu ani buni, între 5 și 10 ani. Haideți să ne gândim, în țările nordice avem o speranță de viață medie de 80-85 de ani. Noi suntem pe la 70-75 de ani, cu o diferență de gen care, din păcate îi dezavantajează pe bărbați.

Dar de ce greșim? Progresele în lumea medicală se întâmplă peste tot, ajungem să spunem că speranța de viață este importantă, dar ce valoare mai are aceasta dacă nu avem o calitate a vieții pe măsură? Calitatea vieții înseamnă că te poți bucura de tot ce înseamnă o viață frumoasă, dar lucrurile acestea le delimităm noi înșine”, a concluzionat Prof. Univ. dr. Cătălina Arsenescu Georgescu.