Din cuprinsul articolului
Când și cum îți alegi un psiholog: 4 lucruri de care să ții cont.
Probabil că traversezi o perioadă dificilă, simți că nu mai ai controlul propriei vieți, te simți abandonat, depășit de viață, inutil, neiubit, neînțeles. Ți se pare că felul tău de a fi nu mai este acceptat de societatea în care trăiești. Nu reușești să mai găsești soluții la problemele tale, care par că vin în valuri și te atrag într-un vârtej al lipsei de speranță.
Ai vorbit și cu mama, și cu soțul/soția, ți-ai împărtășit necazurile celei mai bune prietene, așa cum o faci de obicei, dar nimeni nu poate să te ajute. Simți instinctiv că ai nevoie de o direcție, de un ajutor ferm, de un sfat pe care să te poți baza. Te gândești că e timpul să mergi la un psiholog, dar nu știi unde și cum să-l găsești pe cel de care ai tu nevoie, iar gândul că trebuie să faci ceva ieșit din zona ta de confort, îți induce o stare de anxietate de care chiar nu mai ai nevoie.
Potrivit psihoterapeutului Irinei Ciureanu există câteva lucruri de care să ții cont înainte de a-ți alege un psiholog bun. Vă invităm să le descoperiți în interviul care urmează:
Diferența dintre psiholog, psihoterapeut și psihiatru
Doctorul Zilei: Am crescut cu filmele americane în care atât copiii, cât și adulții obișnuiau să meargă la psiholog. Nouă ni se părea o bizarerie și adesea ne întrebam cum poate cineva să meargă la un psiholog și să vorbească săptămâni, luni și chiar ani despre cele mai banale lucruri din viața cotidiană, ba mai mult, să și plătească pentru asta.
Au trecut 30 de ani și românii se găsesc în situația în care, la fel ca americanii, au din ce în ce mai multă nevoie de cineva care să îi asculte, să îi repoziționeze, să îi ajute, să îi salveze. Cineva specializat în îndrumare psihologică.
Pentru început, am vrea să ne explicați care este diferența dintre psiholog, psihoterapeut și psihiatru.
Psihoterapeut Irina Ciureanu: Cel putin primii 2 termeni -psiholog si psihoterapeut sunt utilizati de multe ori interschimbabili, si nu este neaparat gresit. Insa se poate intampla ca la baza psihoterapeutul sa nu fie psiholog, iar psihologul poate sa nu aiba specializarea de psihoterapeut.
Psihologul a terminat facutlatea de Psihologie si, in functie de specializarile sale poate lucra in diverse domenii: in psihologie de business, in psihoterapie, in psihologie clinica, in domeniul apararii, in justitie samd. Desi denumirea generala este de psiholog, si desigur cu totii cunosc elemente generale de istoria psihologiei, metodologia cercetarii, statistica, psihologia dezvoltarii, samd, competentele particulare sunt diferinte in functie de specializarea aleasa.
Psihoterapeutul este un specialist acreditat in a oferi suport psihologic sub forma de consiliere sau psihoterapie persoanelor cu diverse suferinte. Psihoterapia este asadar reglementata, la noi in tara, insa sunt in continuare tari care nu reglementeaza sever practica psihoterapiei. De obicei, el se formeaza intr-unul sau mai multe modele (spunem noi scoli de psihoterapie), si nu este obligatoriu psiholog, poate fi medic, preot, psihopedagod, asistent social samd. De exemplu profesia cuiva poate sa fie de medic, insa specializarea de psihoterapeut, putand practica aceasta forma de ajutor, conform legii.
Psihiatrul a terminat facultatea de Medicina, iar specializarea sa este Psihiatrie, sau psihiatrie pediatrica in cazul copiilor. Traditional, ei sunt cei care la noi in tara au dreptul sa prescrie medicamente. Asadar la ei mergem cand dorim sa apelam la tratament medicamentos.
Psihoterapeutul Irina Ciureanu, despre presiunea de a fi „bine”, „bine cu tine”, „bine cu toata lumea”
Doctul Zilei: Cum și când ne dăm seama că avem nevoie de un specialist în terapie? Când știm că o tristețe care nu mai trece este ceva mai mult decât atât? Când și cum să evaluăm corect un început de depresie, ca să știm că trebuie să căutăm ajutor?
Irina Ciureanu: Nu cred ca mai stim sa mai facem diferenta intre ce este firesc, uman si ce nu. Presiunea de a fi “bine”, “bine cu tine”, “bine cu toata lumea” si alte atatea si atatea sloganuri ne face sa ne intrebam permanent daca suntem ok sau nu.
Chiar de curand citeam declaratiile unei persoane publice care povestea despre suferinta sa “3 luni am fost in depresie dupa despartirea de sotul meu”. Aceea nu este depresie, este trairea pierderii, este absolut firesc sa fim afectati!
Dincolo de asta, in cazul depresiei, cred ca devine foarte important sa apelam la ajutor de specalitate atunci cand simptomele noastre sunt severe- de exemplu nu reusim sa mai mergem la birou, sa ne ingrijim, sa ne concentram, sa ne odihnim corespunzator, ne confruntam alte dificultati care ne pun in pericol pe noi sau pe ceilalti, sau cu ganduri suicidare, Chiar daca simptomele nu sunt severe, sau nu ne incadram in diagnosticele clasice, discutiile cu un psihoterapeut pot facilita enorm procesele interne si ne pot reintoarce mai repede catre o stare de bine.
Cum să-ți găsești un psiholog bun. 4 idei de care să ții cont
Doctul Zilei: Cum ne alegem specialistul în terapie? Unde trebuie să căutăm ajutor, mai ales în cazul în care nu cunoaștem niciun psiholog și nu avem nici cea mai vagă idee despre modalitatea de a intra în contact cu un specialist în acest domeniu?
Irina Ciureanu: Este o intrebare foarte buna! In acest caz apelam la resursele pe care le avem si la care suntem confortabili sa apelam. Cateva idei ar fi:
1) cercul de colegi prieteni si recomandarile lor
2) clinicile de profil din apropierea casei
3) persoanele pe care le-am auzit la radio TV si ne-au placut
4) persoane care practica un anumit tip de terapie pe care am vrea sa il incercam
5) recomandari de la alte persoane cu care rezonam
6) propria cautare, in care este important să alegi un specialist care să ți se potrivească.
Iată câteva lucruri de care să ții cont înainte să iei o decizie:
- Studii si pregatire
La acest capitol intră multe aspecte de luat în considerare, însă le voi aminti pe cele mai importante. Verifică care este parcursul academic, ce școli a absolvit (prestigioase sau nu) și care este pregătirea sa în psihoterapie. De asemenea, informează-te cu privire la specializările și certificările ulterioare și dacă acestea au fost făcute în țară sau în străinătate.
- Orientarea terapeutica
Aici este important să te observi pe tine însuți. Dacă ești o persoană rațională, lucrezi după planuri clare și te orientezi după obiective, caută o experiență diferită. Apelează, în cazul ăsta, la un terapeut care lucrează cu emoțiile, de exemplu. Dacă ai o personalitate mai degrabă introspectivă, mergi spre psihologia experiențială, care îți poate oferi un set mai bogat de experiențe decât cele pe care ai reușit să le procesezi pe cont propriu. Recomandarea mea ar fi să accesezi o terapie care să te ducă într-o călătorie diferită și care să te provoace să lucrezi cu părțile din tine asupra cărora nu ești atât de stăpân.
- Neuroceptia sau prima impresie
Stephen Porges spune că putem distinge, în mod inconștient, dacă o persoană ne face să ne simțim în siguranță sau nu. Această capacitate se numește neurocepție. Ține cont de ea pentru că, în terapie, este extrem de important să te simți în siguranță cu specialistul din fața ta. Astfel, fă o cercetare preliminară. Caută pe internet mai multe informații despre terapeutul la care vrei să mergi și încearcă să-ți dai seama dacă simți că poți rezona cu el.
- Relatia terapeutica
Aceasta cântărește 30% din succesul unui proces terapeutic, conform unui model propus de Michael Lambert. Este important cum se pun bazele acestei relații. Așadar, ia în considerare modul în care a decurs prima discuție telefonică sau prima interacțiune, cum ți s-a adresat și inclusiv cum s-a comportat la prima ședința. Sunt factori care te pot ajuta să faci o alegere cât mai potrivită.
Nevoie noastra de a fi intelesi, vazuti, ascultati, sprijiniti, acceptati neconditionat este universala. Iar acum, acestea sunt posibile de multe ori, doar la psiholog
Doctorul Zilei: Există, din păcate, în societatea românească o teamă prost înțeleasă de a accesa serviciile unui psiholog. „Eu nu sunt nebun!” e fraza care paralizează dorința de a căuta ajutor specializat. Credeți că putem depăși această preconcepție, la nivel național? Și cum anume?
Irina Ciureanu: Sigur ca da! Psihologii, psihoterapeutii lucreaza de cele mai multe ori cu oameni care trec prin diverse perioade dificile ale vietii lor, cu oameni curiosi, cu oameni care doresc sa inteleaga mai bine ce se intampla cu ei, sa faca schimbari in viata lor, sa se bucure mai mult, sa ierte.
Cred ca trebuie sa oferim timp oamenilor sa se obisnuiasca cu tot ce este nou, isi istoric vorbind psihoterapia este o manifestare moderna. Are doar 100 de ani, iar in Romania isi face cunoscuta prezenta mai serios, de abia 30 de ani. Este foarte putin pentru istoria unui popor. Chiar si in aceste conditii, cresterea utilizarii serviciilor de psihologie si psihoterapie cel putin in orasele mari ale tarii a crescut semnificativ.
Nevoie noastra de a fi intelesi, vazuti, ascultati, sprijiniti, acceptati neconditionat este universala. Iar acum, asa cum merg lucrurile inclusiv la noi, acestea sunt posibile
de multe ori, doar la psiholog.
Irina Ciureanu: În România, în practica mea, am observat prezența traumelor de atașament, a traumelor din copilărie
Doctorul Zilei: Ne puteți spune, pe scurt, cum și pe cine puteți ajuta d-voastră? Care sunt cele mai frecvente boli psihice la români?
Irina Ciureanu: In 2019 in Romania au fost inregistrate la nivel national peste 500,000 cu tulburari mentale si de comportament. Cifra este semnificativ mai mare fata de acum 10 ani de exemplu. Motivele tin cred eu, de cresterea raportarii, adica oamenii solicita ajutor de specialitate mai des, de cresterea sperantei de viata- avand ca si consecinta cresterea incidentei bolilor neurodegenerative, dar si a schimbarilor sociale: cresterea presiunii si stresului, diminuarea timpului liber, si a suportului oferit de familia extinsa.
Cat despre mine, sunt psiholog și psihoterapeut cu multiple formalizări și specializări (Analiza Tranzactionala, Psihotrauma, hipnoza clinica), precum și unul dintre puținii terapeuți AEDP (Accelerated Experiential Dynamic Psychotherapy) din țară. Modelul aduce împreună teoria emoțiilor și a atașamentului, cercetările neuroștiințificeși tehnicile de conectare la corp.
În trecut, am lucrat peste 15 ani în mediul corporate, ca psiholog de business și manager de resurse umane.
Cel mai adesea clientii apeleaza la serviciile mele pentru:
1) simptome depresive sau anxietate,
2) dificultati in relationarea cu ceilalti,
3) momente de impas, in care se simt blocati,
4) prezent sau istoric traumatic.
O categorie aparte e reprezentata de clienti care vin din zona corporate si cauta psihoterapie, caci ei stiu ca prin prisma trecutului meu corporatist inteleg situatiile pe care le traiesc ei la locul de munca.
O alta categorie e reprezentata de clientii din alte tari care vin cu propriile povesti personale si culturi.
In Romania, in practica mea am observat prezenta traumelor de atasament, traumelor din copilarie intr-un procent mai mare decat as fi suspectat, si fata de alti clienti din alte tari. Nu stiu sa existe statistici in acest sens, este strict o observatie personala, ce m-a indreptat spre aprofundarea acestui domeniu, psihotraumatologia.
Unii terapeuți sunt directivi, îți oferă sfaturi, alții, te ascultă, caută să îți ofere ție spațiul să te descoperi și să te înțelegi
Doctorul Zilei: La ce trebuie să se aștepte o persoană care începe o psihoterapie? Cum ne ajută, real, terapia?
Irina Ciureanu: Cred ca inca de la inceput ar trebui sa aiba o experienta buna, sa se simta bine si in siguranta cu terapetul ales. Apoi fiecare terapeut are propriile metode de lucru, sa nu uitam la ca nivel international sunt peste 500 de modele in psihoterapie.
De exemplu, unii terapeuti sunt directivi, iti ofera sfaturi, solutii, altii, te asculta, reflecteaza, cauta sa iti ofere tie spatiul sa te descoperi si sa te intelegi. Asadar, experientele pot fi diferite in functie de psihoterapeutul ales. Cred de asemenea ca un psihoterapeut ar trebui, indiferent de model sa:
1) poata explica clientului ce se intampla cu el, utilizand diverse modele (emotionale, cognitiv-comportamentale si neuropsihologice etc)
2) poate oferi sfaturi daca clientul le cere
3) poate lucra cu comportamentul, cu gandurile, dar si cu emotiiile sau senzatiile din corp
4) poate identifica ce anume face clientul care mentine situatia de fapt
5) poate lucra in profunzime cu emotiile reprimate sau netraitepentru a ajunge la o stare de bine
6) poate lucra aici si acum, in relatia lor terapeutica cu clientul
7) poate oferi mai multe alternative de lucru,atat pe termen scurt cat si pe termen lung