Când motorașul vieții intră în fibrilație… atrială

Alexandra Mănăilă

Inima sau motorașul vieții, cum este denumit acest organ vital, face ca sângele să curgă prin tot corpul și prin plămâni. O simți cum muncește zi de zi, ceas de ceas, punând, simplu, mâna în dreptul pieptului. O și auzi bătând: tic-tac, tic-tac. Ce se întâmplă însă când încetează să mai bată? Știi deja răspunsul… Dar atunci când bate prea repede sau prea încet?
Ritmul neregulat, aritmia ori tulburarea de ritm, cum îi spun medicii, poate apărea din cauza semnalului electric din inimă, care circulă defectuos și determină o bătaie de inimă neobișnuită. Știai că inima ta bate de 100.000 de ori într-o zi? Ei bine, aceasta este frecvența inimii tale sau numărul de bătăi ale inimii într-un minut. Ea se schimbă în funcție de ce faci, astfel că într-un fel îți bate inima când privești la televizor și altfel când alergi.
Cum te simți când ritmul e dat peste cap?
Cei care suferă de aritmie se simt mereu obosiți, se plâng că au capul greu, palpitații, sufocare în piept și pot chiar leșina. Nu este însă de neglijat, fiindcă o asemenea stare poate ascunde o fibrilaţie atrială, cauză majoră de accident vascular cerebral. Fibrilația atrială este cea mai frecventă tulburare de ritm cardiac, fiind a doua cauză de accident vascular cerebral (AVC ischemic acut), după hipertensiunea arterială.
În plus, nu sunt puțini cei care suferă de această tulburare de ritm a inimii. În România se estimează că sunt peste 200.000 de pacienți cu fibrilaţie atrială. Până în 2060 specialiștii estimează că se va dubla numărul persoanelor de peste de 55 de ani din Uniunea Europeană care suferă de fibrilație atrială. „Din totalul accidentelor cerebrale vasculare, 22% se datorează fibrilației atriale, iar mortalitatea în aceste cazuri este de 10%, față de 4% în accidentele vasculare ischemice de altă cauză.
Datele din registrele de fibrilaţie atrială publicate până în prezent sunt îngrijorătoare, impactul acestei afecțiuni asupra morbidității și mortalității având în următorii ani o creștere epidemică”, a atras atenţia dr. Anca Dan, vicepreşedintele Asociației de Pacienți cu Aritmii (APA).
Hipertensiunea arterială și accidentul vascular schimbă ritmul
Pacientul poate să nu simtă nimic atunci când ritmul inimii trece de la normal la fibrilație atrială, astfel încât deseori el este depistat cu această boală când este consultat de medic pentru alte probleme.
În România, în 2010, mortalitatea cauzată de AVC a fost de 345 de cazuri la 100.000 de locuitori, față de media țărilor din Comunitatea Europeană, de 133 de cazuri la 100.000 de locuitori. Cauzele cele mai frecvente ale producerii fibrilației atriale sunt hipertensiunea arterială și cardiopatia ischemică. La sfârșitul anului 2011 în România se aflau în urmărire 2.097.253 de persoane cu hipertensiune arterială și 1.067.884 de persoane cu cardiopatie ischemică. Există însă și alte cauze pentru fibrilația atrială: bolile de plămâni, cum sunt bronșita cronică și pneumonia, bolile valvelor inimii, insuficiența cardiacă, hipertiroidia sau excesul de alcool.

Doleanțele Asociației pentru Pacienții cu Aritmii

APA își propune reducerea numărului de accidente vasculare cerebrale în România până la media europeană. Cum? Prin identificarea pacienților și prin controlul fibrilației atriale. Dar pentru asta e nevoie de:
1. Includerea fibrilației atriale în grupul bolilor cronice care beneficiază de tratament compensat 100%, în baza protocoalelor terapeutice, avizate de Ministerul Sănătății.
2. Accesul egal, nondiscriminatoriu, al pacienților la toată medicația de prevenire a accidentului vascular cerebral în fibrilația atrială recomandată de ghidurile profesionale și aprobată de Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.
3. Includerea prevenției accidentului vascular cerebral prin fibrilația atrială în Programul Național de Profilaxie, la punctul 6 «Tratamentul bolilor cardiovasculare, hemofiliei și talasemiei» – Obiectivul 1 «Prevenirea și combaterea bolilor cardiovasculare».