De ce fiii femeilor purtătoare de BRCA au risc mai mare de îmbolnăvire, ce înseamnă monitorizare activă a cazului și ce beneficii are chirurgia robotică
Cancerul de prostată, specific sexului masculin, ocupă locul 4 ca frecvență în topul tuturor afecțiunilor maligne: anul trecut, au fost înregistrate în lume aproape 1,3 milioane de cazuri noi. Prostata este o glandă de mărimea unei alune, situată sub vezica urinară. Rolul acesteia este de a furniza una dintre substanțele componente ale spermei, de a asigura transferul fluidul seminal, dar și producerea spermei. Cauzele cancerului de prostată nu se cunosc cu exactitate, însă specialiștii menționează printre factorii de risc vârsta înaintată, fumatul, excesul de grăsimi și moștenirea genetică. Mult mai expuși sunt bărbații trecuți de 50 de ani, iar probabilitatea de a face o afecțiune malignă de prostată crește și mai mult la fiecare decadă după această vârstă.
“În plus, dacă mama unui bărbat are cancer de sân, atunci acesta are risc mai mare de a face cancer de prostată. Acest lucru apare la purtătorii modificărilor BRCA, iar aceste persoane ar trebuie să respecte programele de check-up recomandate de medic”, spune Prof. Dr. Saadettin Eskicorapci, unul dintre cei mai buni urooncologi din Turcia, din cadrul Spitalului Universitar ACIBADEM Atakent.
Unul dintre testele de referință pentru bărbați este testul PSA (antigenul prostatic specific), care se dozează foarte simplu din sânge. Valorile PSA pot fi un indicator pentru prezența unei tumori maligne la nivelul glandei prostate. Corelat cu tușeul rectal, biopsia și alte teste, poate contura diagnosticul de cancer, care se analizează în cazul comisiilor urooncologice multidisciplinare din care fac parte specialiști în urologie, oncologie, chirurgie, anatomopatologie, imagistică și medicină nucleară. Aceste investigații trebuie făcute anual, după 40 de ani, dacă există în familie cazuri de cancere prostatice, sau după 50 de ani, dacă nu există astfel de situații.
“La ora aceasta, respectăm ghidurile pe care le avem în SUA și în Europa, din care nu lipsesc tomografiile, rezonanța magnetică, scanările PET, biopsia. De asemenea, în ACIBADEM, avem la dispoziție anumite teste genomice pe care le punem la dispoziția pacienților în programele de check-up. Iar aceste testări ale markerilor genomici se dezvoltă permanent și pot indica riscul de boală. Doar biopsia ne poate spune precis dacă este vorba despre o tumoră sau nu”, adaugă Prof. Dr. Saadettin Eskicorapci.
“Dacă în urma tușelului rectal, depistăm un nodul, facem biopsia indiferent de valorile PSA. În ultimii ani, tehnologii precum rezonanța magnetică multiparametrică ne ajută să punem în evidență focarul bolii și să recoltăm mult mai țintit probe de țesut, realizând astfel o creștere a acurateții diagnosticului”, completează Prof. Dr. Bulent Oktay, urolog și coordonatorul Departamentului de Transplant Renal din cadrul Spitalului ACIBADEM Bursa.
În stadiile 1 și 2, cancerul de prostată afectează doar glanda, în stadiul 3, a depășit limitele prostatei, iar în stadiul 4, afectează și țesuturile din jur. De asemenea, un cancer de prostată se poate extinde către nodulii limfatici sau alte organe și poate da metastaze osoase. Cancerul de prostată se tratează cu succes în stadiile 1 și 2. Însă specialiștii insistă asupra selectării cu atenție a cazurilor în care trebuie făcută neapărat operația.
“Dacă există un cancer pe care îl evaluez ca fiind nesemnificativ clinic, atunci nu fac biopsie de la început. Dar dacă au deja biopsia făcută, îi monitorizez activ. Acest lucru se întâmplă pentru o treime dintre pacienții mei. Asta înseamnă că urmărim îndeaproape cazurile prin programele de follow-up pentru a vedea dacă e nevoie de chirurgie sau de alte terapii. La jumătate dintre pacienți putem evita intervenția chirurgicală, e un procent bun. Dar acest lucru nu este ușor pentru orice pacient pentru că implică un stres al așteptării. Ei știu că au un cancer și nu întotdeauna înțeleg ce înseamnă că acesta să fie nesemnificativ clinic. Este meseria mea să le explic, iar dacă cineva nu suportă acest stres, voi face operația”, adaugă Prof. Dr. Saadettin Eskicorapci.
În cazurile în care soluția o reprezintă intervenția chirurgicală, la ora aceasta ea se face cu ajutorul robotului Da Vinci, cu multiple avantaje pentru pacienți.
“Chirurgia robotică se numără printre cele mai puțin invazive metode de tratament și presupune extirparea glandei prostate și a veziculelor seminale cu ajutorul noilor tehnologii. Acestea presupun incizii mici, ceea ce implică reducerea durerii, a perioadei de spitalizare, a riscului de sângerare. Datorită tehnologiilor moderne pe care le aplicăm în ACIBADEM, pacienții se recuperează și își reiau activitățile normale mult mai repede”, descrie performanțele chirurgiei robotice în urologie prof. dr. Bülent Oktay.
“În cazul chirurgiei deschise, sunt incizii multe, mari, care rămân vizibile după ani de la operație. Iar pacientul își va reaminti mereu de cancer, la duș, când se îmbracă. În cazul chirurgiei robotice, aproape că nu se mai vede nimic. În plus, intervențiile robotice reduc riscul disfuncțiilor erectile ulterioare. De obicei, pacienții cu cancer de prostată nu-și mai doresc copii. Dar există și pacienți care își mai doresc copii după intervenție, iar soluția este prezervarea spermei înainte de intervenție”, completează Prof. Dr. Saadettin Eskicorapci.
La ora actuală, medicina oferă soluții și în cazul cancerelor de prostată în stadii avansate. Este vorba despre metodele de diagnosticare și tratament din medicina nucleară, care astăzi fac parte din protocolul afecțiunilor maligne prostatice. De exemplu, în cadrul clinicilor ACIBADEM se folosește cu succes Galiu-68 PSMA, substanță are o valoare deosebită pentru depistarea anumitor cancere de prostată care au recidivat sau în cazul metastazelor prostatice. De asemenea, specialiștii folosesc și alte radiofarmaceutice performante în tratarea cancerului de prostată.
“La ora aceasta, cu ajutorul lutețiului-177, putem trata afecțiuni precum carcinomul de prostată sau tumorile neuroendocrine,. De asemenea, putem trata anumite leziuni metastatice osoase, leziuni metastatice osoase dureroase și anumite leziuni în artrită. Dar cea mai frecventă utilizare este în carcinomul de prostată, a leziunilor metastatice de prostată, după intervenția chirurgicală și aplicarea tratamentelor hormonale și chimioterapice. De asemenea, cu ajutorul lutețiului-177, putem oferi terapii și pentru metastazele ganglionare, în terapii paliative, pentru a ușura durerea”, descrie utilizarea lutețiului-177 prof. dr. Erkan Vardareli din cadrul grupului de spitale ACIBADEM.
În funcție de stadiul bolii, pe lângă intervențiile chirurgicale asistate robotic, medicii pot recomanda terapia medicamentoasă și radioterapia.
