Bufeurile la menopauză, periculoase? Ce au descoperit cercetătorii

Bufeurile la menopauză. Acele senzații subite de căldură, care se extind mai ales către zona feței, gâtului și a pieptului apar frecvent în timpul nopții, o neplăcere cu care se confruntă multe femei aflate la menopauză. Cercetările arată că 75% dintre femei vor trece la un moment dat prin simptomele care însoțesc menopauza.

Simptomele care însoțesc menopauza

Studiile prezentate la reuniunea anuală a Societății de Menopauză din Philadelphia – SUA au demonstrat că bufeurile severe sunt asociate cu o creștere a proteinei C-reactive, care este un marker al viitoarelor boli de inimă, și un biomarker care ar putea prezice un diagnostic ulterior de Alzheimer.

Legătura dintre de biomarkerii din sânge ai bolii Alzheimer și bufeurile au fost dovedită științific pentru prima dată. Aceasta este prima dovadă că bufeurile și transpirațiile nocturne nu sunt atât de benigne pe cât se credea.

Potrivit cercetătorilor, aproximativ 250 de femei, cu vârsta între 45 și 67 de ani, cu simptome de menopauză, au purtat timp de trei nopți un dispozitiv pentru a măsura în mod obiectiv calitatea somnului dar și monitoare de transpirație pentru a-și înregistra bufeurile într-una dintre acele nopți.

S-au luat probe de sânge de la participantele la studiu și le-au examinat pentru biomarker-ul proteic specific bolii Alzheimer, numit beta-amiloid 42/40. S-a descoperit că transpirațiile nocturne au fost asociate cu profiluri adverse de beta-amiloid 42/40, ceea ce indică faptul că bufeurile experimentate în timpul somnului pot fi un marker al femeilor cu risc de demență Alzheimer, anunță cnn.com.

Biomarkerul nu identifică dacă o persoană are boala Alzheimer clinică, ci doar posibilitatea de a dezvolta boala în viitor.

Alt studiu prezentat la Philadelphia a analizat doi biomarkeri pentru proteina tau, celălalt semn distinctiv al bolii Alzheimer, însă nu s-a găsit nicio asociere.

Folosind măsurători obiective ale somnului, cercetătorii au reușit să excludă rolul lipsei de somn, un factor de risc cunoscut pentru demență, în rezultate. Cercetările anterioare, care au controlat și somnul, au descoperit că bufeurile și transpirațiile nocturne au fost legate de performanța slabă a memoriei și de modificări ale structurii, funcției și conectivității creierului.

Un alt studiu a fost cel în care s-au analizat markerii inflamatori ai bolilor de inimă. Potrivit cercetărilor anterioare, femeile care au raportat bufeuri frecvente sau persistente în timpul menopauzei precoce au avut un risc crescut cu 50% până la 80% de evenimente cardiovasculare, cum ar fi atac de cord, accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă.

În primul studiu care examinează bufeurile măsurate fiziologic experții au concluzionat că bufeurile frecvente moderate până la intense pot dura în medie între șapte și zece ani, iar cele mai puțin frecvente sau intense chiar mai mult. Cercetătorii au comparat frecvența și intensitatea bufeurilor cu măsurătorile din sânge ale proteinei C-reactive. Rezultatele au arătat că bufeurile în timpul zilei au fost asociate cu niveluri mai ridicate de proteină C reactivă.

Întrucât bolile de inimă reprezintă principala cauză de deces a femeilor din întreaga lume, se recomandă ca medicii să înceapă să-și întrebe pacientele despre experiențele lor cu bufeurile ca factor de risc pentru boli viitoare.