Din cuprinsul articolului
Menopauza nu vine cu un manual, iar experiențele femeilor pot fi atât de diferite încât multe ajung să se întrebe dacă simptomele lor sunt normale sau semnale de alarmă. Unele trec prin această etapă cu doar câteva bufeuri, altele se confruntă cu ani întregi de insomnii, anxietate, migrene și stări de oboseală extremă.
Dar care sunt, până la urmă, simptomele considerate „normale” în această perioadă? Și când e cazul să ceri ajutor medical?
Ce înseamnă, din punct de vedere medical, menopauza
Menopauza apare oficial după 12 luni consecutive fără menstruație, marcând sfârșitul perioadei fertile. În România, vârsta medie la care se instalează este între 49 și 51 de ani, însă simptomele pot începe cu 4-8 ani mai devreme, în ceea ce se numește perimenopauză.
Potrivit Societății Nord-Americane de Menopauză (NAMS), există o listă de peste 30 de simptome documentate asociate cu această etapă. Nu toate apar la toate femeile, și nu în aceeași intensitate.
Simptome frecvente în perimenopauză și menopauză
Cele mai întâlnite semne includ:
-
Bufeuri și transpirații nocturne: până la 75% dintre femei le resimt. Pot apărea de câteva ori pe zi sau doar ocazional. Sunt cauzate de scăderea nivelului de estrogen care afectează centrul termoreglării din creier.
-
Insomnie: dificultăți la adormire, treziri frecvente în timpul nopții, somn neodihnitor. Studiile arată că aproximativ 40-60% dintre femei raportează tulburări de somn în această perioadă.
-
Modificări de dispoziție: anxietate, iritabilitate, episoade depresive ușoare sau senzația de instabilitate emoțională.
-
Ceață mentală (brain fog): dificultăți de concentrare, uitare, senzația că gândurile nu se leagă. Nu indică demență, dar poate fi derutant.
-
Scăderea libidoului: este frecventă, mai ales dacă se asociază cu uscăciune vaginală sau durere în timpul actului sexual (dispareunie).
-
Uscăciune vaginală și infecții urinare recurente: din cauza scăderii estrogenului, mucoasa vaginală devine mai subțire și mai sensibilă, iar flora bacteriană se modifică.
-
Creștere în greutate și redistribuirea grăsimii corporale: apare în special în zona abdominală, chiar dacă alimentația nu s-a schimbat semnificativ.
-
Palpitații, dureri de cap, dureri articulare: simptome mai puțin cunoscute, dar tot mai frecvent raportate în studiile recente.
Ce NU este normal și când să mergi la medic
Anumite simptome pot semnala altceva decât menopauză și merită investigate:
-
Sângerări vaginale după instalarea menopauzei – pot indica o afecțiune ginecologică care necesită control de specialitate.
-
Durere pelvină persistentă, pierdere rapidă în greutate sau oboseală extremă – pot ascunde alte probleme de sănătate.
-
Depresie severă sau anxietate copleșitoare – nu sunt o „parte normală” a menopauzei. Pot necesita sprijin psihologic sau tratament medicamentos.
-
Buferi intense, care perturbă viața zilnică – în acest caz, terapiile hormonale sau alternative pot fi recomandate, în funcție de istoricul medical.
Ce spune știința despre „normalitatea” simptomelor
Un studiu publicat în Journal of Women’s Health arată că simptomele menopauzei sunt influențate de factori genetici, etnie, nivel de stres, stil de viață și chiar educație. De exemplu, femeile care au obiceiuri de somn neregulate, fumează sau consumă alcool în exces pot resimți simptome mai intense.
De asemenea, femeile care au avut sindrom premenstrual (PMS) sever sau tulburare disforică premenstruală (PMDD) sunt mai predispuse la simptome puternice în perimenopauză, potrivit cercetărilor de la University of Pennsylvania.
Tratament și opțiuni de gestionare
Nu există o rețetă universală, dar opțiunile includ:
-
Terapia hormonală de substituție (HRT) – eficientă pentru bufeuri, insomnie și uscăciune vaginală, dar nu se recomandă în toate cazurile.
-
Fitoterapie sau suplimente naturale – cum ar fi extractul de trifoi roșu, isoflavonele de soia, uleiul de luminiță de seară. Eficiența variază, iar automedicația nu e recomandată.
-
Modificări de stil de viață – exerciții fizice regulate, reducerea cofeinei și a alcoolului, o dietă bogată în calciu și vitamina D pot avea un impact real asupra stării generale.
-
Psihoterapie sau consiliere – utile în cazurile cu anxietate sau simptome emoționale persistente.
Nu există „normal” absolut
Fiecare femeie trăiește menopauza în felul ei. Corpul se transformă, iar semnele pot fi confuze, fluctuante, chiar frustrante. Ce contează este să nu le ignori și să nu te compari cu altele. Dacă simptomele te afectează în viața de zi cu zi, merită să ceri sprijin medical. Nu e un semn de slăbiciune, ci o dovadă de grijă față de tine.
