Botezul Domnului: Se deschid cerurile, se sfințesc apele! Iată ce trebuie să dai de pomană

De BOBOTEAZĂ, dă de pomană următoarele! De Botezul Domnului, se deschid cerurile, se sfințesc apele! Iată ce trebuie să dai de pomană celor nevoiași…

Numai mâine nu-i poimâine, zi de mare sărbătoare pentru creștinii ortodocși se rit nou! Ei bine, ziua de 6 ianuarie este marcată în fiecare an de o mare sărbătoare pentru toți ortodocșii pe rit nou, adică ce care sărbătoresc Crăciunul în data de 25 decembrie.

Așadar, pentru toți aceștia, 6 ianuarie reprezintă Boboteaza, momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a fost botezat în râul Iordan.

Ce este bine să dai de pomană de Bobotează și ce tradiții și obiceiuri creștine s-au transmis din generație în generație în ziua în care cerurile se deschid, iar apele sunt sfințite?

Potrivit calendarului ortodox, în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, preoții fac agheasmă, adică apă sfințită, pe care o folosesc pentru a sfinți apele, oamenii, animalele și casele.

Tot în ziua de Bobotează, tradiția creștină spune că este bine să dai de pomană pentru sufletele celor adormiți, dar și ca act de milostivenie pentru ajutorarea celor vii.

Să nu vă lipsească de pe masă!

Ei bine, în această mare zi, piftia, grâul fiert și vinul roșu care, potrivit tradiției, nu trebuie să lipsească de pe masa creștinilor în data de 6 ianuarie, este bine să fie date de pomană de Bobotează 2023. Bineînțeles, pe lângă alte alimente pe care credincioșii consideră de cuviință să le împartă în această zi.

Sfântul Ioan Gură de Aur spunea  „să transpire bănuțul în mâna voastră până ce faceți milostenie”, în sensul că trebuie într-adevăr să-l căutăm pe cel cu adevărat sărac.Pomana trebuie să aibă, în esență, un caracter de rugăciune către Dumnezeu și de pioasă cinstire a memoriei decedaților, să nu fie prilej de trufie pentru urmași.

Ce trebuie să pui pe masă în Ajunul Bobotezei 2023

Ziua în care se sfințesc apele, dar și casele românilor, Ajunul Bobotezei 2023 este sărbătorit în fiecare an pe data de 5 ianuarie.

Ajunul Bobotezei precede  Boboteaza, sărbătoare dedicată purificării naturii, și mai ales a apelor, de forțele răului.

Potrivit obiceiului popular, în Ajunul Bobotezei se pregăteşte o masă asemănătoare cu masa din ajunul Crăciunului. Sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ se pune câte un bulgăre de sare.

Acest obicei este menit să atragă belșugul și să-i păzească de rele pe toți membrii familiei în noul an.

Apoi pe masă se aşează 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa.

În tradiţia ortodoxă, Ajunul Bobotezei este zi de post, şi se spune că cel care va posti în această zi va avea noroc tot anul, notează știrilekanald.ro.