Din cuprinsul articolului
BORDERLINE, o tulburare gravă ce poate costa VIAȚA! Are efecte cumplite și este greu de depistat. Iată când trebuie mers de URGENȚĂ la medic și la terapie:
Borderline este o tulburare de personalitate bazată pe un model de gândire nesănătos, rigid. Această tulburare este caracterizată prin instabilitate emoțională, ce poate duce și la suicid.
Cei care suferă de această tulburare de personalitate au dificultăți în menținerea relațiilor interpersonale, se automutilează și ajung chiar să se sinucidă.
Potrivit National Institute of Mental Health, persoanele care suferă de tulburare borderline pot avea schimbări bruște de comportament și pot fi nesiguri în cum se văd pe ei înșiși.
De asemenea, sentimentele pentru cei din jur se pot schimba rapid, trecând de la apropiere extremă la dispreț total. Aceste schimbări de comportament și atitudine duc la relații instabile și durere pe plan emoțional, mai arată sursa citată.
La granița dintre psihoză și nevroză
De altfel, denumirea tulburării de personalitate – borderline – se traduce prin “la limită”, “la graniță”, pentru că pacientul se află la granița dintre psihoză și nevroză.
Tulburarea de personalitate limită este caracterizată prin hipersensibilitate la respingere și instabilitatea rezultată a relațiilor interpersonale, a imaginii de sine, teamă intensă de abandon sau instabilitate, 
dificultăți în a tolera să fii singur, probleme în relațiile cu cei din jur și tulburări comportamentale grave.
Tulburarea de personalitate borderline provoacă afectare semnificativă și suferință profundă.
Din păcate, este asociată cu multiple comorbidități medicale și psihiatrice.
Sondajele au estimat că prevalența tulburării de personalitate limită este de 1,6% în populația generală și de 20% din populația de spitalizare psihiatrică.
În general, manifestările acestei afecțiuni provoacă probleme pacientului, atât pe plan personal, cât și pe plan profesional.
Furia, impulsivitatea și schimbările frecvente ale dispoziției îi pot îndepărta pe ceilalți, chiar dacă ei vor să aibă relații de durată și bazate pe afecțiune.
Când poate începe…
Tulburarea de personalitate borderline începe, de regulă, la vârsta adultă timpurie. Starea se agravează la vârsta adultă tânără și se poate îmbunătăți treptat odată cu trecerea anilor.
În prezent, încă nu se știe din ce motive se declanșează această boală, oamenii de știință fiind de părere că este vorba de anumiți factori genetici.
Ar mai contribui la această tulburare și structura creierului, dar și factori sociali, culturali, de mediu.
Predispoziție genetică
Studiile realizate pe gemeni arată că există o predispoziție genetică de peste 50% (este chiar mai ridicată decât depresia majoră).
De asemenea, în ceea ce privește factorii de mediu ce contribuie la dezvoltarea acestei tulburări extrem de agresive și periculoase, aceștia includ abuzuri din copilărie (fizice, sexuale, neglijare).
Aproximativ 70% din pacienții care suferă de această afecțiune au suferit maltratări și abuzuri în copilărie, precum și separarea de mamă, atașament matern sărac etc.
Copilărie traumatizantă
Așadar, copilăria traumatizantă poate fi unul dintre riscurile majore pentru dezvoltarea acestei boli la vârsta adultă.
De altfel, unul dintre factorii ce cresc riscul de a dezvolta tulburarea borderline este istoricul familial/genetica.
Astfel, tulburările de personalitate pot fi moștenite sau asociate cu alte tulburări de sănătate mintală în rândul celorlalți membrii ai familiei.
Anomalii ale creierului
Structura creierului sau anomalii ale creierului reprezintă alt factor de risc pentru borderline. Care este explicația oamenilor de știință?
Ei bine, modificările sunt concentrate mai ales în zona care controlează impulsurile și reglează emoțiile. Mai mult, anumite substanțe chimice ale creierului care ajută la reglarea stării de spirit, ar putea să nu funcționeze corect.
Studiile neurobiologice au sugerat că funcția neuropeptidică afectată, în special in cazul serotoninei, poate fi prezentă la pacienții cu o tulburare de personalitate limită.
Dar încă nu se cunoaște dacă aceste modificări sunt cele care cauzează boala ori dacă tulburarea borderline determină apariția acestor modificări.
Simptomele apar și dispar…
Cei care suferă de această tulburare pot experimenta unul sau mai multe simptome, care apar și dispar. Astfel, pot trece de la afecțiune maximă la mânie bruscă pentru cineva, pot avea stări de nervozitate maximă pentru ca apoi să se calmeze brusc, se pot confrunta cu tulburări de identitate etc.
Simptomele sunt declanșate de anumite evenimente. De pildă, separarea de cei dragi declanșează acutizarea tulburării borderline.
Studiile neurobiologice au sugerat că funcția neuropeptidică afectată, în special serotonina, poate fi prezentă la pacienții cu o tulburare de personalitate limită.
Din păcate, astfel de simptome sunt puse pe seama oboselii, a stresului…, de cele mai multe. Și asta, dacă suntem conștienți de ele…
Când trebuie mers de urgență la MEDIC
Trebuie mers de urgență la medic atunci când observăm astfel de modificări în comportamentul nostru sau atunci când cei din jur ne semnalează că ceva este în neregulă cu noi.
Așadar, primul pas este consult psihologic.
În cazurile extreme, când deja s-a ajuns la automutilare și la gânduri de suicid, trebuie apelat de urgență la ajutor de specialitate: psiholog, psihiatru.
Orice amânare poate agrava situația și, uneori, poate fi prea târziu…
Poate pentru mulți, mersul la psiholog sau psihiatru este asociat cu ceva rușinos… Ce va spune lumea…?
Care este principalul tratament pentru borderline
Nu contează ce va spune lumea și trebuie luată din pripă. De pildă, se poate apela la psihoterapie cu un specialist cu care ne simțim confortabili, cu care putem discuta.
De altfel, psihoterapia este principala modalitate de tratament a tulburării de personalitate borderline, însă tratamentul medicamentos este și el folosit în paralel, dacă este necesar.
În cazul în care există gânduri suicidale, medicul poate recomanda internarea pentru protejarea pacientului.
Terapia cognitiv-comportamentală va ajuta pacientul să cunoască boala (psihoeducație) și să facă față manifestărilor acesteia.
Chiar și cu un tratament adecvat, recuperarea pacientului cu această afecțiune poate însemna timp. Depinde de fiecare cum reacționează sau cât de motivat este să depășească astfel de probleme.
În cazul în care această afecțiune nu se tratează, problemele se agravează. Pacientul poate pierde totul, nu doar locul de muncă sau prieteni… Își poate pierde viața, într-un moment când acesta trece de la gânduri sinucigașe la fapte…
