Din cuprinsul articolului
„Taxa pe boală.” Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a subliniat că volumul mare de concedii medicale nu este sustenabil pentru bugetul asigurărilor sociale. El a adăugat că este o situație paradoxală în care cei aflați în concediu medical primesc mai multe fonduri decât ar primi în mod obișnuit în timpul lucrului.
Ministrul a clarificat că discuția nu se referă la persoanele cu afecțiuni oncologice, la indemnizațiile maternale sau la copiii care necesită îngrijire specială.
Întrebat joi la sediul Guvernului despre impozitarea cu 10% a concediilor medicale, ministrul a subliniat că proiectul de lege se află acum în etapa finală la Camera Deputaților, apoi urmează să fie analizate eventualele modificări aduse textului. În timpul discuției, a adăugat că situația actuală a concediilor medicale este una semnificativă: în decursul anului 2023, s-au înregistrat 3.263.000 de astfel de concedii, cu un total de 24 de milioane de zile de absență, costurile suportate de bugetul de stat ridicându-se la 6,9 miliarde de lei.
Ce reprezintă „taxa pe boală”
Când a fost întrebat dacă există informații despre sumele colectate la buget prin impozitarea concediilor medicale începând cu acest an, ministrul a respins ideea că ar fi vorba de o taxă.
„Estimările noastre anuale indică un total de 600 de milioane de lei colectate, dar trebuie să clarificăm că nu este vorba despre o taxă pe concedii, așa cum s-a sugerat în mediul public. Aceste sume reprezintă contribuțiile la asigurările sociale de sănătate, plătite pe durata concediului medical, similar cu contribuțiile la pensii, care se plătesc pe toată perioada de activitate în muncă”, a explicat ministrul Finanțelor.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila a precizat că o mare vigilentă din partea CNAS ar putea reduce numărul de concedii medicale. În timpul briefingului de presă, ministrul Sănătății a subliniat că CNAS are responsabilitatea de a monitoriza modul în care sunt acordate aceste concedii, îndemnând la un control mai riguros asupra prescriptorilor principalilor responsabili pentru eliberarea acestora.
„Este clar specificat în atribuțiile CNAS că aceștia trebuie să monitorizeze procesul de acordare a concediilor, nu în ceea ce privește pacienții, ci prescriptorii principali ai acestora, și poate o mai bună organizare și intensificarea controalelor ar putea contribui la echilibrarea situației în ceea ce privește numărul de concedii medicale”, a explicat Rafila.
Senatorii elimină din ordonanța guvernului impozitarea cu 10% a concediilor medicale
Întrebat dacă ar fi de acord cu eliminarea completă a impozitării concediilor medicale, Rafila a subliniat necesitatea unei abordări prudente. A menționat că există boli cronice cu impact semnificativ, precum și situații de urgență medicală, care ar necesita o evaluare atentă în colaborare cu CNAS.
„Bugetul CNAS este afectat de o datorie care a crescut semnificativ, trecând de la mai puțin de 1 miliard de lei la 6 miliarde de lei plătite pentru concedii medicale. Nu pot spune dacă acest lucru este mult sau puțin, dar este necesară o analiză profundă care să ducă la o decizie corectă”, a adăugat Rafila.
Ministrul a subliniat că este crucial să se elaboreze un plan bine gândit în urma evaluărilor efectuate de Ministerul de Finanțe, Ministerul Sănătății și CNAS.
Senatul a respins pe data de 12 februarie impozitarea cu 10% a concediilor medicale, conform declarațiilor senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc, care a subliniat că, prin amendamentul adoptat, s-a eliminat și impozitarea concediului de maternitate și a celui pentru îngrijirea copilului bolnav. Proiectul urmează să fie transmis acum la Camera Deputaților, care este forul decizional.
Într-o declarație anterioară, premierul Marcel Ciolacu a subliniat necesitatea descurajării abuzului de concedii medicale nejustificate, menționând totodată că este imperios necesară o clarificare legislativă pentru persoanele pentru care acest tip de concediu este obligatoriu.
Impunerea, începând cu data de 1 ianuarie, a unei taxe de 10% pe concediile medicale, printr-o Ordonanță de Urgență, a fost vehement criticată de către asociațiile de pacienți.
Marcel Ciolacu a evidențiat că în România au fost înregistrate 274.000 de concedii medicale acordate pentru dureri de spate și 187.000 pentru simptome precum strănutul și răceala, după decizia luată de Senat.
Premierul s-a declarat nemulțumit de faptul că, în astfel de situații, se acordă concedii medicale pentru care ar trebui să se aplice scutirea de impozit, în cazul în care acest lucru va fi aprobat și de către Camera Deputaților.
Introducerea impozitării cu 10% a concediilor medicale, de la 1 ianuarie, prin intermediul unei Ordonanțe de Urgență, a fost vehement contestată de către asociațiile de pacienți.
