Din cuprinsul articolului
Pacienții oncologici vor beneficia de terapie psihologică din partea unor psihologi cu formare în psiho-oncologie.
Ordinul Ministerului Sănătății specifică și modul în care se va face această asistenţă psihologică. La capitolul „serviciul de consultație psihologică”, de exemplu, se urmărește „crearea unei relații terapeutice bazate pe încredere și empatie”, „identificarea simptomatologiei clinice din contextul suferinței bolii oncologice”, dar și „identificarea factorilor determinanți, favorizanți și de menținere a suferinței psihosociale”.
Deși în teorie actul normativ propus de Ministerul Sănătății sună bine, medicii consideră o ora de terapie total ineficientă, întrucât nevoile pacientului oncologic sunt mult mai mari.
Pentru a atinge aceste obiective, psihologul clinician cu formare complementară în psiho-oncologie va avea la dispoziție numai o ședință de terapie cu fiecare pacient pe lună, total insuficient, susține Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.
„Vorbim de pacienți cu probleme emoționale mari, iar această calibrare a asistenței psihologice este insuficientă. La prima ședință, numai evaluarea personalității și identificarea problemelor pacientului pot dura și peste 20 de minute. Păi când se mai face terapia?”, arată Vasile Barbu.
Suferința psihologică nu poate fi limitată în timp
La rândul lui, psihologul Mihai Copăceanu susține că diagnosticul oncologic este unul cu impact puternic emoțional de la primirea acestuia, apoi pe tot parcursul tratamentului (care se poate extinde pe o perioadă de luni sau ani) pacientul și familia acestuia au nevoie de suport psihologic, emoțional, social și financiar, mai mult decât oricare alt tip de pacient.
„Statul are obligația acum să sprijine prin toate serviciile posibile pacientul în lupta sa cu boala astfel încât să crească mult șansele de succes ale tratamentului și cele de vindecare.
Totuși, există câteva limitări prevăzute de actualul act normativ.
În primul rând, în ceea ce privește frecvența ședințelor sau consultațiilor psihologice. Acestea nu pot limita pacientul și nici psihologul la o frecvență de una sau două ședințe pe lună.
Pentru că suferința psihologică nu poate fi limitată în timp. Ca psiholog clinician care lucrez în mediul clinic, vă mărturisesc că sunt perioade în care, pe parcursul internării, consider să consiliez psihologic un pacient și de trei ori pe săptămână sau alteori consecutiv în fiecare zi.
Pacienții oncologici au nevoi psiho-emoționale
Mulți pacienți oncologici pot prezenta aceste nevoi psiho-emoționale, de a fi susținuți și consiliați psihologic în fiecare zi, deoarece boala însăși și tratamentul prezintă un puternic impact, dispoziția pacientului fiind grav afectată sau de la o zi la alta și sunt variații diferite ale stării de sănătate.
Mulți dintre pacienții oncologi fac față cu greu tratamentului oncologic, prezintă simptome fizice grave, au stări de rău, dureri insuportabile, greață, vărsături, sunt fără speranță și deseori doresc să renunțe la tratament pentru că se simt foarte rău fizic, iar psihologul are aceste obligații de a fi alături de pacient în fiecare zi.
O altă limitare se referă la precizarea «psihologul clinician cu formare complementară în psiho-oncologie».
La modul ideal sună frumos, în realitate nu avem nici programe de formare complementară suficiente și nici psihologi suficienți cu asemenea specializări.
Mai mult, pacientul sau familia poate opta pentru un psihoterapeut de o anume orientare profesională, iar această prevedere din lege nu permite accesarea unui psiholog sau psihoterapeut care are alte tipuri de formări”, atrage atenția expertul în cadrul unui interviu pentru Adevărul.
