Bolile de inimă și dietele sunt mână în mână. Cum poți reduce efectele nocive pentru sănătate?

Bolile de inimă și dietele. În ultimul timp s-a acordat o atenție deosebită sănătății intestinului, după ce s-a stabilit că este legată de sănătatea inimii și sistemul imunitar. De la digestia eficientă la un sistem imunitar mai puternic și starea de spirit generală, sănătatea intestinului este cheia.

Oamenii de știință au descoperit că sănătatea precară a intestinului crește riscul de infarct miocardic, angină pectorală și insuficiență cardiacă.

Un stil de viață nesănătos, care include o dietă proastă, fumatul, lipsa activității fizice sau boală, poate perturba echilibrul microbiomului și alimentează și mai mult o serie de probleme cardiace.

Când acești patru factori de risc sunt evidenți, microbiomul este afectat, producând compuși care pot declanșa mai multe tulburări cronice, netransmisibile, la persoanele cu risc genetic ridicat.

Microbiomul, alterat la persoanele cu boli cronice de inimă

Oamenii de știință au mai descoperit deja că microbiomul intestinal este alterat la persoanele cu boli cronice de inimă. Ulterior, cercetătorii au identificat compuși care sunt produși de microbiomul bolnav. De exemplu un compus bacterian numit trimetilamină (TMA) care, după modificarea în ficatul gazdei umane, provoacă arterioscleroză.

Ateroscleroza este îngroșarea sau întărirea arterelor. Acest factor este cauzată de o acumulare de placă în mucoasa interioară a unei artere.

Pe măsură ce se acumulează în artere, pereții arterelor devin îngroșați și rigizi

Un consorțiu european de cercetători a înființat proiectul de cercetare MetaCardis, finanțat de UE, pentru a investiga rolul microbilor intestinali în bolile cardiometabolice. Cercetarea a fost publicată în revista Nature Medicine.

„Am aplicat un design de studiu care reflectă inițierea și escaladarea bolilor de inimă în timp, înlocuind un studiu longitudinal al microbiomului intestinal, care altfel ar fi imposibil de realizat, având în vedere cei 50-60 de ani necesari pentru a dezvolta simptome de arterioscleroză și a avea diagnosticul de boli de inimă”, a spus profesorul Oluf Pedersen de la Universitatea din Copenhaga.

În cadrul studiului, cercetătorii au recrutat 1.241 de persoane de vârstă mijlocie din Danemarca, Franța și Germania, inclusiv persoane sănătoase, persoane cu obezitate și diabet de tip 2, dar fără un diagnostic de boală cardiacă, și pacienți cu infarct miocardic, angină pectorală sau insuficiență cardiacă.

Specialiștii au cuantificat aproximativ 700 de specii bacteriene diferite și au estimat funcțiile lor în microbiomul intestinal și au comparat aceste descoperiri cu peste 1.000 de compuși care circulă în sânge, cu mulți dintre acești compuși proveniți din microbiomul intestinal, potrivit dcmedical.ro.

„Am descoperit că aproximativ jumătate dintre aceste bacterii intestinale și compuși din sânge au fost modificate prin tratamentul medicamentos și nu au fost direct legate de bolile de inimă sau de stadiile incipiente ale bolii, cum ar fi diabetul sau obezitatea, care au apărut înainte de diagnosticarea bolii de inimă”, a spus profesorul Pedersen.

„În jumătatea rămasă, aproximativ 75 % din tulburările microbiomului intestinal au apărut în stadiile incipiente ale bolii excesului de greutate și diabetului de tip 2, cu mulți ani înainte ca pacienții să observe orice simptom de boală de inimă”, a mai adăugat specialistul.

Se poate îmbunătățiți sănătatea intestinului?

Un aport redus de alimente de origine animală și o dietă pe bază de plante pot duce la un risc mai scăzut de boală coronariană prin influențarea modelului microbiomului intestinal pentru a favoriza specii benefice.

O dietă pe bază de plante nu este automat sănătoasă

Dovezile pentru o dietă pe bază de plante au apărut în anii 1980, într-un studiu foarte mic, pe 22 de persoane.

„Intervențiile atât la oameni, cât și în studiile pe rozătoare, au arătat că un microbiom intestinal dezechilibrat în diferite stadii de dezvoltare a bolilor de inimă poate fi modificat și parțial restabilit prin consumul unei diete mai bazate pe plante și controlată energetic, evitarea fumatului și respectarea exercițiilor zilnice”, spune profesorul Pedersen.

„Nu uitați, o dietă pe bază de plante nu este automat sănătoasă”, a adăugat Victoria Taylor, dieteticianul British Heart Foundation. „Prea multe grăsimi saturate, zahăr și sare din orice sursă vă pot dăuna sănătății”, a încheiat specialistul.