Sari la conținut

Boli psihice: tulburările de anxietate. Cele mai frecvente tulburări anxiose și cum le tratăm

depresie si anxietate
Sursă foto: Getty Images
Semnale grave pe care nu ar trebui să le ignori.

Ce este anxietatea? Anxietatea ocazională este o parte normală a vieții. Mulți oameni se îngrijorează de lucruri precum sănătatea, banii sau problemele de familie. Dar tulburările de anxietate implică mai mult decât îngrijorare temporară sau frică. Pentru persoanele cu o tulburare de anxietate, anxietatea nu dispare și se poate agrava în timp. Simptomele pot interfera cu activitățile zilnice, cum ar fi performanța la locul de muncă, temele școlare și relațiile.

Există mai multe tipuri de tulburări de anxietate, inclusiv tulburare de anxietate generalizată, tulburare de panică, tulburare de anxietate socială și diverse tulburări legate de fobie.

Care sunt semnele și simptomele anxietății?

Tulburare de anxietate generalizată

Tulburarea de anxietate generalizată (TAG) implică de obicei un sentiment persistent de anxietate sau groază, care poate interfera cu viața de zi cu zi. Nu este același lucru cu a vă îngrijora ocazional în legătură cu lucruri sau a experimenta anxietate din cauza evenimentelor stresante din viață. Persoanele care trăiesc cu TAG se confruntă cu anxietate frecventă de luni, dacă nu de ani.

Simptomele TAG includ:

  • Senzație de neliniste
  • Obosiți ușor
  • Te confrunți cu dificultăți de concentrare
  • Ești iritabil
  • Aveți dureri de cap, dureri musculare, dureri de stomac sau dureri inexplicabile
  • Dificultate de a controla sentimentele de îngrijorare
  • Aveți probleme cu somnul, cum ar fi dificultăți de a adormi sau de a rămâne adormit

Tulburare de panica

Persoanele cu tulburare de panică au atacuri de panică frecvente și neașteptate. Atacurile de panică sunt perioade bruște de frică intensă, disconfort sau senzația de a pierde controlul chiar și atunci când nu există un pericol clar sau declanșator. Nu toți cei care experimentează un atac de panică vor dezvolta tulburare de panică.

În timpul unui atac de panică, o persoană poate experimenta:

  • Inimă care bate foarte tare
  • Transpiraţie
  • Tremur sau furnicături
  • Dureri în piept
  • Sentimente de moarte iminentă
  • Sentimente de a scăpa de sub control

Persoanele cu tulburare de panică își fac adesea griji când va avea loc următorul atac și încearcă în mod activ să prevină atacurile viitoare evitând locurile, situațiile sau comportamentele pe care le asociază cu atacurile de panică. Atacurile de panică pot apărea la fel de frecvent de câteva ori pe zi sau la fel de rar de câteva ori pe an.

Tulburare de anxietate sociala

Tulburarea de anxietate socială este o teamă intensă și persistentă de a fi urmărit și judecat de alții. Pentru persoanele cu tulburare de anxietate socială, frica de situații sociale poate fi atât de intensă încât pare să nu fie controlată. Pentru unii oameni, această frică le poate împiedica să meargă la serviciu, să meargă la școală sau să facă lucruri de zi cu zi.

Persoanele cu tulburare de anxietate socială pot prezenta:

  • Înroșire, transpirație sau tremur
  • Inimă care bate foarte tare
  • Dureri de stomac
  • Poziție corporală rigidă sau vorbire cu o voce prea blândă
  • Dificultate de a face contact vizual sau de a fi în preajma unor persoane pe care nu le cunosc
  • Sentimente de conștiință de sine sau teamă că oamenii îi vor judeca negativ
Sursă foto: Medic.Chat

Tulburări legate de fobie

O fobie este o frică intensă de – sau aversiune față de – obiecte sau situații specifice. Deși poate fi realist să fii anxios în anumite circumstanțe, frica pe care o simt oamenii cu fobii este disproporționată cu pericolul real cauzat de situație sau obiect.

Persoanele cu fobie:

  • Poate avea o îngrijorare irațională sau excesivă cu privire la întâlnirea cu obiectul sau situația de temut
  • Iau măsuri active pentru a evita obiectul sau situația de temut
  • Experimentează imediat o anxietate intensă la întâlnirea cu obiectul sau situația de temut

Tipuri de fobii și tulburări legate de fobie

Există mai multe tipuri de fobii și tulburări legate de fobie:

Fobii specifice (uneori numite fobii simple): După cum sugerează și numele, persoanele care au o fobie specifică au o teamă intensă sau simt o anxietate intensă față de anumite tipuri de obiecte sau situații. Câteva exemple de fobii specifice includ frica de:

  • Zbor
  • Înălțimi
  • Animale specifice, cum ar fi păianjeni, câini sau șerpi
  • Primirea de injecții
  • Sânge

Tulburare de anxietate socială (denumită anterior fobie socială): Persoanele cu tulburare de anxietate socială au o frică generală intensă sau anxietate față de situații sociale sau de performanță. Ei își fac griji că acțiunile sau comportamentele asociate cu anxietatea lor vor fi evaluate negativ de către ceilalți, ceea ce îi va face să se simtă jenați. Această îngrijorare determină adesea persoanele cu anxietate socială să evite situațiile sociale. Tulburarea de anxietate socială se poate manifesta într-o serie de situații, cum ar fi la locul de muncă sau în mediul școlar.

Agorafobie: Persoanele cu agorafobie au o teamă intensă de două sau mai multe dintre următoarele situații:

  • Folosirea transportului public
  • Fiind în spații deschise
  • Fiind în spații închise
  • Statul la coadă sau într-o mulțime
  • A fi singur în afara casei

Persoanele cu agorafobie evită adesea aceste situații, în parte, deoarece cred că a putea pleca ar putea fi dificil sau imposibil în cazul în care au reacții asemănătoare de panică sau alte simptome jenante. În cea mai severă formă de agorafobie, o persoană poate opta să stea închisă în casă.

Tulburarea de anxietate de separare: anxietatea de separare este adesea considerată ca ceva cu care se confruntă numai copiii. Cu toate acestea, adulții pot fi, de asemenea, diagnosticați cu tulburare de anxietate de separare. Persoanele cu tulburare de anxietate de separare se tem de a fi departe de oamenii de care sunt apropiați. Adesea își fac griji că s-ar putea întâmpla ceva rău celor dragi când nu sunt împreună. Această frică îi face să evite să fie singuri sau departe de cei dragi. Ei pot avea vise urâte despre despărțirea sau se simt rău atunci când separarea este pe cale să aibă loc.

Mutismul selectiv: O tulburare oarecum rară asociată cu anxietatea este mutismul selectiv. Mutismul selectiv apare atunci când oamenii nu reușesc să vorbească în situații sociale specifice, deși au abilități lingvistice normale. Mutismul selectiv apare de obicei înainte de vârsta de 5 ani și este adesea asociat cu timiditate extremă, frică de jenă socială, trăsături compulsive, retragere, comportament de agățare și accese de furie. Persoanele diagnosticate cu mutism selectiv sunt adesea diagnosticate și cu alte tulburări de anxietate.

Care sunt factorii de risc pentru anxietate?

Cercetătorii constată că atât factorii genetici, cât și cei de mediu contribuie la riscul de a dezvolta o tulburare de anxietate.

Factorii de risc pentru fiecare tip de tulburare de anxietate variază. Cu toate acestea, unii factori de risc generali includ:

  • Timiditate sau senzație de stres sau nervos în situații noi din copilărie
  • Expunerea la evenimente stresante și negative de viață sau de mediu
  • istorie de anxietate sau alte tulburări mentale la o rudă biologică

Simptomele de anxietate pot fi produse sau agravate de:

  • Unele condiții de sănătate fizică, cum ar fi probleme cu tiroida sau aritmia cardiacă
  • Cofeina sau alte substante/medicamente

Dacă credeți că ați putea avea o tulburare de anxietate, efectuarea unui examen fizic de la un furnizor de asistență medicală îl poate ajuta să vă diagnosticeze simptomele și să găsească tratamentul potrivit.

Cum este tratată anxietatea?

Tulburările de anxietate sunt, în general, tratate cu psihoterapie, medicamente sau ambele. Există multe modalități de a trata anxietatea și ar trebui să lucrați cu un furnizor de servicii medicale pentru a alege cel mai bun tratament pentru dvs.

Psihoterapie

Psihoterapia sau „terapia vorbirii” poate ajuta persoanele cu tulburări de anxietate. Pentru a fi eficientă, psihoterapia trebuie să fie îndreptată către anxietățile tale specifice și adaptată nevoilor tale.

Terapie cognitiv comportamentală

Terapia cognitiv-comportamentală (TCC) este un exemplu de tip de psihoterapie care poate ajuta persoanele cu tulburări de anxietate. Îi învață pe oameni diferite moduri de a gândi, de a se comporta și de a reacționa la situații, pentru a te ajuta să te simți mai puțin anxioasă și mai puțin frică. TCC a fost bine studiat și este standardul de aur pentru psihoterapie.

Terapia prin expunere este o metodă TCC care este utilizată pentru a trata tulburările de anxietate. Terapia prin expunere se concentrează pe confruntarea cu temerile care stau la baza unei tulburări de anxietate pentru a ajuta oamenii să se angajeze în activități pe care le-au evitat. Terapia prin expunere este uneori folosită împreună cu exerciții de relaxare.

Terapie de acceptare și angajament

O altă opțiune de tratament pentru unele tulburări de anxietate este terapia de acceptare și angajament (TAA). TAA adoptă o abordare diferită de TCC a gândurilor negative. Folosește strategii precum mindfulness și stabilirea de obiective pentru a reduce disconfortul și anxietatea. În comparație cu TCC, TAA este o formă mai nouă de tratament de psihoterapie, astfel încât sunt disponibile mai puține date despre eficacitatea sa.

Medicamente

Medicamentele nu vindecă tulburările de anxietate, dar pot ajuta la ameliorarea simptomelor. Furnizorii de asistență medicală, cum ar fi un psihiatru sau un furnizor de asistență medicală primară, pot prescrie medicamente pentru anxietate. Unele state permit, de asemenea, psihologilor care au primit pregătire specializată să prescrie medicamente psihiatrice. Cele mai frecvente clase de medicamente utilizate pentru combaterea tulburărilor de anxietate sunt antidepresivele, medicamentele anti-anxietate (cum ar fi benzodiazepinele) și beta-blocantele.

Antidepresive

Antidepresivele sunt folosite pentru a trata depresia, dar pot fi utile și pentru tratarea tulburărilor de anxietate. Acestea pot ajuta la îmbunătățirea modului în care creierul dumneavoastră utilizează anumite substanțe chimice care controlează starea de spirit sau stresul. Este posibil să fie nevoie să încercați mai multe medicamente antidepresive diferite înainte de a-l găsi pe cel care vă îmbunătățește simptomele și are efecte secundare gestionabile.

Medicamente anti-anxietate

Medicamentele anti-anxietate pot ajuta la reducerea simptomelor de anxietate, atacuri de panică sau frică și îngrijorare extremă. Cele mai comune medicamente anti-anxietate se numesc benzodiazepine. Deși benzodiazepinele sunt uneori folosite ca tratamente de primă linie pentru tulburarea de anxietate generalizată, ele au atât beneficii, cât și dezavantaje.

Benzodiazepinele sunt eficiente în ameliorarea anxietății și au efect mai rapid decât medicamentele antidepresive. Cu toate acestea, unii oameni dezvoltă o toleranță la aceste medicamente și au nevoie de doze din ce în ce mai mari pentru a obține același efect. Unii oameni chiar devin dependenți de ei.

Beta-blocante

Deși beta-blocantele sunt utilizate cel mai adesea pentru a trata tensiunea arterială crescută, ele pot ajuta la ameliorarea simptomelor fizice ale anxietății, cum ar fi bătăile rapide ale inimii, tremurăturile, tremurul și înroșirea. Aceste medicamente pot ajuta oamenii să țină sub control simptomele fizice atunci când sunt luate pentru perioade scurte. Ele pot fi, de asemenea, folosite „la nevoie” pentru a reduce anxietatea acută, inclusiv pentru a preveni unele forme previzibile de anxietate de performanță.

Informațiile prezentate în acest website au caracter informativ și nu înlocuiesc diagnosticul medical sau prospectul produselor. Orice decizie privind sănătatea dumneavoastră trebuie luată doar în urma consultării medicului.

Doctorul zilei whatsapp channel