Nu întotdeauna somnul este echivalent cu odihna organismului. Chiar dacă dormiţi suficient nu înseamnă că organismul s-a relaxat şi e gata să o ia de la capăt într-o nouă zi. Sunt tulburări care afectează calitatea somnului, însă pentru toate există soluţii de tratament.
Printre cele mai întâlnite afecţiuni care nu vă lasă să dormiţi se numără tulburările respiratorii, depresiile şi dependenţa de alcool.
Ridicaţi-vă din pat dacă nu adormiţi în 15 minute
Primul semn al depresiei este aşanumita stare de indispoziţie. Urmează apoi lipsa de concentrare sau neputinţa de a lua decizii, această din urmă stare putând fi cauzată şi de un somn neliniştit. „Tulburările de somn sunt cele mai constante simptome ale depresiei, însă sunt considerate mai degrabă efectul depresiei, nu cauza ei”, explică psihiatrul Eugen Hriscu.
Specialiştii recomandă să renunţaţi la somn dacă nu adormiţi în maximum 15 minute de când v-aţi pus în pat. „A încerca din greu să adormiţi nu e o soluţie. Mai degrabă beţi un ceai de tei şi mergeţi în pat când vi se face somn”, spune medicul.
De regulă, cei care suferă de depresie se trezesc dimineaţa mai devreme şi nu pot să readoarmă. Odată început, tratamentul antidepresiv îmbunătăţeste calitatea somnului. Mersul pe jos vă face să vă simţiţi obosiţi „chemând” somnul mai repede. Sunt recomandate exerciţiile pe bicicleta medicinală. De asemenea, renunţaţi la cafea, la nicotină şi la alcool înainte de a merge la culcare. „Alcoolul tulbură arhitectura normală a somnului”, spune medicul Eugen Hriscu.
O altă boală care nu vă lasă să dormiţi bine este bronşita cronică obstructivă, care îngreunează respiraţia. Se manifestă prin stări de gâfâială continuă.
Apneea (somul întrerupt) este o altă afecţiune care alungă somnul. Se manifestă şi prin stări de sufocare. „Vorbim de oameni obezi, fumători, cu tulburări de respiraţie”, spune pneumologul Constantin Marica. Din cauza somnului neliniştit, ziua se simt obosiţi şi ajung să simtă nevoia să doarmă.
Ca tratament, există două soluţii. Primul este reprezentat de măşti de oxigen speciale, care ajută pacienţii să nu mai aibă stări de sufocare. Cea de-a doua variantă e o operaţie prin care se modifică structuri la nivelul musculaturii cavităţii nazale şi la nivelul feţei.
În plus, nutriţioniştii recomandă să mâncaţi mai mult la micul dejun şi treptat să micşoraţi cantitatea de alimente consumată la prânz şi cină. Masa de seară trebuie să fie la cel puţin două ore distanţă faţă de ora de culcare şi în niciun caz mai târziu de ora 22,00.
