Boala teribilă care seceră tinerii. Poate fi depistată?

Boala teribilă care seceră extrem de mulți tineri poate fi depistată dacă faci asta

În condițiile în care tot mai mulți tineri mor din cauza unor afecțiuni cardiace, apare întrebarea legitimă: ce anume provoacă infarctul sau un stop cardiac persoanelor tinere. Răspunsul este simplu: stilul de viață sedentar și nesănătos, fumatul, consumul de alcool și stresul, scrie Pinkvilla.

Mai mulți experți susțin că stresul și anxietatea sunt factori majori în provocarea unor afecțiuni cardiace.

Analizele îți arată dacă ai inima bolnavă

Dacă bolile cardiovasculare ar fi depistate la timp, oamenii ar putea trăi mai mult. Mai jos, regăsiți o listă cu investigațiile cardiovasculare și persoanele care ar beneficia cel mai mult de acestea.

Hemograma completă

Aceasta poate identifica prezența infecției, anemiei și a altor tulburări ale sângelui. Anemia ușoară este frecventă în insuficiența cardiacă și dacă este lăsată netratată, poate contribui la agravarea stării de sănătate și la un prognostic precar. În bolile cardiace, trombocitopenia (numărul scăzut de trombocite) poate fi cauzată de medicamente precum diureticele sau heparina, potrivit doc.ro.

Troponină cardiacă

Troponina cardiacă este un biomarker seric utilizat pentru diagnosticul de infarct miocardic acut. Diagnosticul este dependent de creșterea și scăderea biomarkerului, în plus față de constatări clinice sau modificări ECG. Troponinele sunt recomandate frecvent pentru determinarea vârfului de troponină, care are valoare de prognostic. Troponinele cardiace pot fi crescută în prezența inflamației (de exemplu, miocardită acută), dar și în anumite afecțiuni non-cardiace (de exemplu, sepsis, boală cronică de rinichi).

Electroliți, uree și creatinină

Testele electroliților, ureei și creatininei identifică tulburările electrolitice și definesc funcția renală. Potasiul anormal (hiperkalipie sau hipokaliemie) poate fi secundar insuficienței renale și poate contribui la aritmii cardiace. Hiponatremia (scăderea sodiului din sânge) este frecventă în insuficiența cardiacă și este, de obicei, rezultatul retenției de lichide.

Testele funcției hepatice

Testele funcției hepatice identifică funcționarea anormală a ficatului. Medicamentele precum statinele pot provoca disfuncție hepatică. Insuficiență cardiacă cronică poate, de asemenea, perturba funcția hepatică. Hepatomegalia congestivă poate contribui la ciroză cardiacă și la hipoalbuminemie ulterioară, hipoglicemie și creșterea timpului de protrombină în insuficiența cardiacă.

Teste ale funcției tiroidiene

TFT identifică hipertiroidismul sau hipo-iroidismul. Deși rară, disfuncția tiroidiană poate provoca sau precipita insuficiența cardiacă sau precipita fibrilația atrială.

Investigații cardiovasculare

Electrocardiograma (EKG sau ECG)

De acest test ar putea avea nevoie persoanele care prezintă anumite semne ale bolilor cardiace, inclusiv durerile în piept. Orice persoană care riscă să dezvolte boli cardiace și care urmează un program de sport ar putea beneficia de acest test.

O electrocardiogramă (ECG) este una dintre cele mai simple și mai rapide teste folosite pentru a evalua inima. Electrozii (plasturi mici, din plastic, care se lipesc de piele) sunt plasați în anumite puncte de pe piept, brațe și picioare. Electrozii sunt conectați la o mașină ECG prin cabluri. Activitatea electrică a inimii este apoi măsurată, interpretată și tipărită.

Testul de stres la efort

Acest test se poate realiza împreună cu EKG-ul. Se recomandă și dacă rezultatele EKG-ului sunt neobișnuite. Un test de stres, uneori numit test de bandă de alergare, ajută un medic să afle cât de bine funcționează inima ta. Pe măsură ce corpul lucrează mai mult în timpul testului, are nevoie de mai mult oxigen, astfel încât inima trebuie să pompeze mai mult sânge. Testul poate arăta dacă aportul de sânge este redus în arterele care alimentează inima. De asemenea, îi ajută pe medici să cunoască tipul și nivelul de exercițiu potrivit pentru un pacient.

Testul privind anevrismul aortic abdominal

Specialiștii recomandă ca medicii să ofere în mod selectiv screening-ul pentru anevrismul aortic abdominal cu ultrasonografie la bărbații cu vârsta cuprinsă între 65 și 75 de ani care nu au fumat niciodată, decât să efectueze screening-ul de rutină pe toți bărbații din acest grup. De altfel, nu se recomandă acest screening nici femeilor care nu au fumat niciodată și care nu au antecedente familiale de anevrism aortic abdominal.

Testul privind boala arterelor periferice

Persoanele care suferă de crampe la nivelul coapselor, șoldurilor sau gambelor în timp ce se deplasează sau fac sport ar avea nevoie de acest test. Cel mai frecvent simptom al bolii arterelor periferice ale extremităților inferioare sunt crampele musculare dureroase la nivelul șoldurilor, coapselor sau gambelor atunci când mergi, urci scările sau faci exerciții fizice.

Netratată, boala poate duce la simptome dureroase sau la pierderea unui picior, iar persoanele cu boala arterelor periferice au un risc crescut de boală coronariană, accident vascular cerebral și atac de cord.

Radiografie toracică

O radiografie toracică ajută la diferențierea dintre cauzele respiratorii și cardiace ale dispneei. La cei cu insuficiență cardiacă, simptomele comune includ cardiomegalie, edem interstițial, edem pulmonar și efuziuni pleurale. Dovezile de intervenție chirurgicală (de exemplu repararea valvei) sunt de asemenea detectate cu ajutorul radiografiei.

Angiografie coronariană

Angiografia coronariană investighează integritatea arterelor coronare prin introducerea unui cateter în sistemul vascular coronarian și utilizarea unei substanțe de contrast pentru a produce o imagine.

Prezența, localizarea și amploarea îngustării vaselor sunt identificate pe imagine și pot fi observate surse probabile de simptome. Rezultatele angiografiei coronariene ghidează tratamentul cum ar fi revascularizarea (PCI, CABG) sau managementul medical.

Ecocardiografie

O ecocardiogramă (eco) este un test care utilizează unde sonore de înaltă frecvență (ultrasunete) pentru a produce imagini ale inimii tale. Testul se mai numește și ecocardiografie sau ecografie cardiacă de diagnostic.

RMN -ul cardiac

Medicii recomandă efectuarea unui RMN cardiac pentru a diagnostica o gamă largă de afecțiuni cardiace. Acestea includ boala coronariană, bolile congenitale ale inimii (la copii și la adulți), afecțiunile cardiace moștenite (cum ar fi cardiomiopatia hipertrofică sau cardiomiopatia dilatată), bolile valvelor cardiace și tumorile cardiace.

RMN-ul cardiac oferă informații despre severitatea unei anumite afecțiuni cardiace și ajută la identificarea modului în care persoana este probabil să se comporte în viitor.