Din cuprinsul articolului
Cauza bolii Parkinson ar fi o bacterie acavatică obișnuită care se găsește în mediile umede și mlăștinoase. Microbul excretează compuși care declanșează în interiorul celulelor creierului formarea unor conglomerate toxice de poteine.
Descoperirile, făcute de o echipă de cercetători de la Universitatea din Helsinki și Universitatea din Finlanda de Est, se bazează pe rezultatele unei investigații anterioare care arată că severitatea tulburării neurodegenerative la voluntari a crescut odată cu concentrațiile de tulpini bacteriene Desulfovibrio în materiile fecale.
Măsuri preventive pentru persoanele la care se găsește bacteria
Demonstrând că există o cale potențială prin care prezența bacteriilor duc la modificările fizice ale creierului care coincid cu boala Parkinson, cercetătorii speră să îmbunătățească într-o zi diagnosticarea precoce a bolii la oameni sau chiar să încetinească progresul acesteia.
„Descoperirile noastre fac posibilă depistarea purtătorilor acestor bacterii dăunătoare Desulfovibrio”, spune autorul principal Per Saris, microbiolog la Universitatea din Helsinki din Finlanda.
„În consecință, aceștia pot fi vizați de măsuri pentru eliminarea acestor tulpini din intestin, potențial atenuând și încetinind simptomele pacienților cu boala Parkinson”.
De când medicul englez James Parkinson a descris pentru prima dată boala ca fiind o afecțiune neurologică în urmă cu aproximativ două secole, cercetătorii au căutat o explicație pentru care unii oameni dezvoltă o pierdere drastică a controlului motor pe măsură ce îmbătrânesc.
Fiziologic vorbind, mici incluziuni cunoscute sub numele de corpi Lewy se acumulează în celulele unor regiuni specifice ale creierului persoanelor diagnosticate cu boala Parkinson.
Mai recent, investigațiile asupra acestor aglomerări microscopice de material au arătat că acestea constau în mare parte dintr-un tip de proteină numită α-sinucleină, care este de obicei implicată în eliberarea neurotransmițătorilor.
Modul în care această aglomerare contribuie la patologia Parkinson încă nu este complet clar, deși se suspectează că însăși prezența acestor concentrații, numite protofibrile, poate afecta funcționarea sănătoasă a celulelor nervoase.
Ceea ce este, de asemenea, un mister este cauza inițială a agregării α-sinucleinei. Deși, boala Parkinson poate apărea în familii, genetica pare să explice doar aproximativ 10 până la 15 la sută din toate cazurile.
Boala este cauzată de expunerea la un anumit tip de bacterii
Acest lucru poate înseamna că o posibilă cauză sunt condițiile de mediu, iar studiile arată că tipurile de bacterii pe care le avem în intestine pot prezice probabilitatea unui individ de a avea sau de a dezvolta simptomele bolii Parkinson.
„Boala este cauzată, în primul rând, de factori de mediu, adică de expunerea mediului la tulpinile bacteriene Desulfovibrio care cauzează boala Parkinson”, spune cercetătorul Per Saris.
În noul studiu, Saris și echipa sa au luat probe de fecale de la 10 pacienți cu boala Parkinson și de la soții lor sănătoși și au izolat orice tulpină de Desulfovibrio prezentă.
Împreună cu două grupuri de control diferite de bacterii aparținând unui gen complet diferit, microbii de testare extrași au fost apoi hrăniți cu specimene transgenice de nematod Caenorhabditis elegans, care au fost modificate pentru a exprima α-sinucleina umană.
O analiză statistică bazată pe observații microscopice ale capetelor nematodelor a dezvăluit că viermii hrăniți cu Desulfovibrio erau într-adevăr mult mai probabil să producă aglomerări de α-sinucleină, iar aceste aglomerări erau mai probabil să fie mult mai mari.
În mod clar, tulpinile de Desulfovibrio colectate de la pacienții cu Parkinson au fost, de asemenea, mai eficiente la agregarea proteinelor din C. elegans decât cele colectate de la partenerii lor.
În plus, acei viermi au murit de obicei în număr mai mare decât cei din grupurile de control.
Desigur, există o mare diferență între viermi și oameni. Deși același experiment nu ar putea fi niciodată replicat într-un eșantion de oameni sănătoși, studiile vor continua să analizeze îndeaproape modalitățile prin care Desulfovibrio din propriile noastre intestine ar putea declanșa formarea agregatelor de α-sinucleină care ar putea migra prin corp.
În timp, s-ar putea chiar să reușim să gestionăm progresul bolii Parkinson folosind terapii care vizează sistemul digestiv și nervii din jur, în loc de creier.
„Odată ce bacteriile Desulfovibrio sunt eliminate din intestin, agregatele de α-sinucleină nu se mai formează în celulele intestinale, din care se deplasează spre creier prin nervul vag, precum proteinele prionice”, sugerează Saris.
Această cercetare a fost publicată în Frontiers in Cellular and Infection Microbiology.
