Boala gravă de care suferă 1 milion de români. Majoritatea nu știu că o au

Aproximativ un milion de români suferă de insuficiență cardiacă, în jur de 25.000 de persoane sunt diagnosticate în fiecare an cu această boală. Adăugăm că 9 din 10 români nu știu că suferă de aceasta

Carmen Anghel

Insuficiența cardiacă este o boală cronică gravă, în care inima nu poate pompa o cantitate suficientă de sânge spre organe, pentru a susține funcționarea acestora. Cele mai frecvente cauze de insuficiență cardiacă în România sunt infarctul miocardic și alte tipuri de boli coronariene, hipertensiunea arterială, boli ale valvelor inimii și malformațiile congenitale cardiace. „Prevalența insuficienței cardiace în rândul populației României este de 4,7%. Aproximativ 35% dintre pacienți prezintă insuficiență cardiacă cu grad ridicat de severitate a bolii și cu o calitate a vieții extrem de scăzută, care este influențată și de problemele psihologice, de reacțiile adverse la tratament și de limitările de ordin social”, a arătat dr. Marius Geantă, președinte al Centrului pentru Inovație în Medicină, cu ocazia unei întâlniri cu presa.

Prima cauză de internare

„Insuficiența cardiacă este prima cauză de internare în spitalele din România, iar supraviețuirea la cinci ani de la diagnosticul de insuficiență cardiacă este mai mică decât în multe forme de cancer”, spune medicul Marius Geantă. Informațiile provin dintr-un raport al Grupului pentru Insuficiență Cardiacă al Societății Române de Cardiologie. „Pacienții cu IC au o calitate a vieții extrem de scăzută, care este influențată și de problemele psihologice, de reacțiile adverse la tratament și de limitările de ordin social. Educația pacienților și asistența psihologică sunt insuficient acoperite de sistemul național de sănătate. O mai bună informare a pacienților pentru conștientizarea implicațiilor medicale și non-medicale ale bolii ar îmbunătăți calitatea vieții acestora”, a avertizat dr. Ovidiu Chinocel, de la Institutul de Boli Cardiovasculare „Prof. C.C. Iliescu”, din București.

Subdiagnosticare

Marea problemă în ceea ce privește această afecțiune este aceea că mulți pacienți nu cunosc faptul că o au. Este o suferință subdiagnosticată. Dr. Gabriel Tatu Chițoiu, președintele Societății de Cardiologie, spune că toate eforturile din ultimii 3-4 ani au fost în direcția prevenirii acestei boli. „Toată baza strategiei noastre — cardiologia aplicată — este o modalitate de a ajunge cât mai aproape de pacienți, de a face cât mai multă educație pentru publicul larg. Un exemplu. De ani de zile se spunea că principala cauză a IC este hipertensiunea arterială. Pacientul, dacă știe că are această boală și se tratează, poate să evite să facă IC. Sedentarismul, fumatul, lipsa de activitate sunt cauze, iar oameni tineri fac infarct și rămân cu insuficiență cardiacă”, a explicat el.

De reținut

● Doar 9% dintre români pot identifica simptomele IC

● Stilul de viață nesănătos poate crește cu până la 50% riscul apariției IC

● 50% dintre bărbații români mor din cauze cardiace (creșterea numărului cazurilor de diabet, fumatul, hipertensiunea arterială, obezitatea au un rol esențial)

● Pacienții bine informați devin mai responsabili înc eea ce provește stilul lor de viață și pot avea mai mult control asupra deciziilor legate de asistența medicală

O analiză a IC

După cum arătam mai sus, insuficiența cardiacă este o boală cronică gravă, în care inima nu poate pompa o cantitate suficientă de sânge spre organe, pentru a susține funcționarea acestora. Simptome. Printre acestea se pot include respirația grea, oboseală extremă, ceea ce împiedică pacienții să muncească sau să participe la activități sociale obișnuite, ducând, deseori la izolare socială, anxietate și depresie. Costuri. IC implică un cost semnificativ pentru societate, din cauza unei rate mari de spitalizări și respitalizări și a impactului considerabil pe care boala îl are asupra pacientului și a familiei sale. Cel mai probabil, spun specialiștii, acest impact va crește odată cu creșterea prevalenței bolii din cauza îmbătrânirii populației, ratei crescute de supraviețuire după atacuri de cord (infarct miocardic). Insuficiența cardiacă are prognostic nefavorabil comparabil cu multe dintre cele mai frecvente forme de cancer și are ca rezultat un nivel redus al calității vieții pacienților. Semnale de alarmă: foarte puține persoane recunosc semnele și simptomele IC; factorii de risc ai IC nu sunt cunsocuți de majoritatea pacienților; pacienții cu IC au nevoie de mai multă informare cu privire la boala, simptomele și progresia bolii lor.

Soluții

Grupul de lucru pentru insuficiența cardiacă al Societății Române de Cardiologie a identificat, într-un document de poziție, patru priorități și direcții de acțiune în domeniul IC din România:

● Creșterea conștientizării publice și înțelegerea implicațiilor bolii;

● Realizarea unei baze de date pentru insuficiența cardiacă, la nivel național;

● Susținerea dezvoltării unităților medicale dedicate tratamentului insuficienței cardiace;

● Asigurarea asistenței medicale de calitate și a monitorizării pacienților, în cadrul asistenței primare. Mai explicit, pentru ca statisticile să nu mai fie atât de negre, specialiștii recomandă: Informarea populației cu privire la importanța adoptării unui stil de viață sănătos, în vederea prevenirii IC. Ce înțelegem prin stil de viață sănătos? Simplu: exerciții fizic zilnice, o alimentație sănătoasă și echilibrată, evitarea fumatului. În plus, instruirea în vederea recunoașterii semnelor și simptomelor bolii, în vederea solicitării din timp a diagnosticului și asistenței medicale adecvate. Colaborarea cu societățile medicale profesionale și grupurile de pacienți pentru dezvoltarea de informații adecvate pentru a oferi pacienților ajutor în tratarea eficientă a bolii, ce pot fi comunicate de profesioniștii din domeniul sănătății în cadrul consultațiilor. ( Programul „Health Innovation Agenda” a fost inițiat de Centrul pentru Inovație în Medicină începând cu anul 2015, cu scopul de a aduce pe agenda publică temele inovatoare din medicină, în vederea creșterii nivelului de informare și educare asupra acestor subiecte de înalt nivel științific.)