Din cuprinsul articolului
Aproximativ un milion de persoane din România suferă de insuficiență cardiacă (4.7% din populație, conform studiilor). Și, în fiecare an, 25.000 de persoane sunt diagnosticate cu insuficiență cardiacă, la noi în țară. Mai grav este că 9 din 10 persoane care suferă de insuficiență cardiacă, în România, nu știu că au acest diagnostic. Insuficiența cardiacă este prima cauză de internare în spitalele din România. Supraviețuirea la 5 ani de la diagnosticul de insuficiență cardiacă este mai mică decât supraviețuirea în multe forme de cancer.
Simptomele insuficienței cardiace pot include respirația grea și oboseala extremă, împiedicându-i pe pacienți să muncească sau să ia parte la activitățile sociale obișnuite, efectul fiind izolarea socială, anxietatea și depresia.
„9 din 10 pacienți diagnosticați cu insuficiență cardiacă nu știu că suferă de această boală, aspect care indică o majoră problemă de comunicare între medic și pacient, pe acest subiect. În plus, sunt puține persoanele care recunosc factorii de risc, semnele și simptomele insuficienței cardiace. De aceea, îmbunătățirea comunicării medic-pacient prin schimbarea oaradigmei clasice medicul spune, pacientul execută este esențială, în așa fel încât pacienții cu insuficiență cardiacă să nu mai fie expuși riscului de deces prematur și, pe de altă parte, să aibă o calitate a vieții mult mai bună”, a afirmat dr. Marius Geantă.
Insuficiența cardiacă are prognostic nefavorabil comparable cu multe dintre cele mai frecvente forme de cancer. Costul semnificativ al bolii și pentru societate, din cauza unei rate mai mari de spitalizări și respitalizări și a impactului asupra familiei pacientului. Cel mai probabil, aceste costuri vor fi din ce în ce mai mari, odată cu creșterea prevalenței bolii pe fondul îmbătrânirii populației și a ratei crescute de supraviețuire după atacuri de cord.
Cum să acționăm?
Grupul de lucru pentru insuficiența cardiacă al Societății Române de Cardiologie a identificat, într-un document de poziție, patru priorități și direcții de acțiune în domeniul insuficienței cardiace din țara noastră:
– creșterea conștientizării publice și înțelegerea implicațiilor bolii;
– realizarea unei baze de date pentru insuficiența cardiacă, la nivel național;
– susținerea dezvotării unităților medicale dedicate tratamentului insuficienței cardiace;
– asigurarea asistenței medicale de calitate și a monitorizării pacienților, în cadrul asistenței primare.
Programul „Health Innovation Agenda” a fost inițiat de Centrul pentru Inovație în Medicină începând cu anul 2015, cu scopul de a aduce pe agenda publică temele invatoare din medicină, în vederea creșterii nivelului de informare și educare asupra acestor subiecte de înalt nivel științific. Dar educarea și informarea trebuie să se adreseze și pacienților sau posibililor pacienți. Pentru că, nu de puține ori, s-a constatat că un pacient cu hipertensiune arterială, de exemplu, nu știe sau nu este informat că suferă și de insuficență cardiacă, au mai subliniat specialiștii.
