Boala care nu se simte: „apa neagră”. Dr. Monica Pop: ”Doar așa se poate descoperi. Copiii o moștenesc”

Doctorul Monica Pop ne atrage atenția asupra unei boli care nu se simte, dar care poate face ravagii în viața noastră. Iar ce este și mai grav, se poate transmite genetic.

Este vorba de o boală a ochilor, iar conform culturii noastre, nu mergem la un control oftalmologic daca nu avem simptome dureroase. Din acest motiv, este și mai greu de depistat.

Cunoscută în popor sub denumirea de „apa neagră” – boala este cu atât mai gravă cu cât nu se vinde și se poate transmite genetic și copiilor. Medicii numesc această boală glaucom.

Atunci când nu este tratată, potrivit medicului Monica Pop, o persoană riscă să își piardă vederea.

„Glaucomul (apa neagră, cum este numit în popor) reprezintă tensiune intraoculară peste valorile normale. Acestea se încadrează între 16 şi 21 mmHG.

Glaucomul adultului poate fi:

– Primitiv, adică apărut pe un ochi sănătos (exceptând viciile de refracţie – hipermetropia este un factor favorizant)

– Secundar – apărut în urma unei alte boli oculare (inflamaăţie, traumatism, tumoră, hemoragii intraoculare de diferite cauze).

Glaucomul primitiv are o componentă genetică importantă. Se transmite în proporţie mare descendenţilor şi este întotdeauna bilateral (la ambii ochi, dar există un decalaj evolutiv – apare întâi la un ochi, apoi la al doilea).

Există familii în care un părinte are glaucom şi toţi copiii îl moştenesc. În alte familii, o parte din descendenţi (copii, nepoţi etc) pot moşteni. Oricum, într-o familie în care există un membru cu glaucom primitiv, gena se moşteneşte şi oricare descendent poate face boala.

Din acest motiv, toţi membrii unei familii în care unul este (a fost) diagnosticat cu glaucom cronic trebuie să fie examinaţi după vârsta de 40 de ani şi chiar mai devreme. Este foarte important ca un pacient cu glaucom să fie diagnosticat în timp util pentru a se putea menţine vederea.

Din păcate, cel mai frecvent tip de glaucom şi anume glaucomul cronic simplu este ASIMPTOMATIC. Pacientul nu are în fazele incipiente şi chiar mai avansate NICIUN FEL DE SIMPTOME care l-ar putea determina să se adreseze vreunui medic oftalmolog.

Durerile de cap sau de ochi nu arată glaucom. Ceea ce se modifică la început este câmpul vizual, care se îngustează, însa cum acest fenomen nu se întâmpla identic în acelaşi timp la ambii ochi, ochiul mai bun compensează şi pacienţii nu se gândesc să îşi acopere câte un ochi pentru a vedea cum văd cu fiecare în parte.

Pacientul astfel nu îşi dă seama că are un câmp vizual îngustat (care la un moment dat ajunge tubular, ca un tub, pacientul văzând doar în faţă, nu şi în laterale).”

Glaucomul poate fi depistat la un control de rutină

„Glaucomul cronic NU SE VINDECĂ. Există însă în momentul de faţă multe medicamente eficiente (picături) care se pun de 1-2 ori pe zi în ochi şi menţin Tensiunea Intraoculară (TIO) la valori normale – dacă pacientul îşi face tratamentul corect, zilnic şi merge la control ori de câte ori este nevoie. (…)

Sunt însă pacienţi iresponsabili care nu sunt conştienţi de gravitatea bolii din cauza faptului că nu au modificări şi nu îi deranjează nimic şi întrerup tratamentul pentru o perioadă, din proprie iniţiativă.”