Boala arterială periferică. Cauze, simptome, tratament

Boala arterială periferică este o afecţiune cronică care poate avea consecinţe grave şi se caracterizează prin îngustarea arterelor care furnizează sânge muşchilor şi ţesuturilor din membrele inferioare. 

Similară cu boala arterială coronariană, boala arterială periferică reprezintă îngustarea arterelor periferice, cele care transportă sângele oxigenat și substanțele nutritive de la inimă către restul organismului.

Atunci când arterele picioarelor se îngustează și se blochează din cauza depunerilor de colesterol, țesuturile ajung să nu mai primească suficient  sânge pentru a funcționa normal. În acest caz intervine boala arterială obstructivă periferică, iar cauza cea mai frecventă de îngroșare a arterelor este ateroscleroza.

Cauzele bolii arteriale periferice

Odată cu înaintarea în vârstă, arterele se blochează treptat printr-un proces numit ateroscleroză (rigidizarea sau îngroșarea arterelor). În pereții arterelor încep să se depună colesterolul, calciu și țesut fibros, care ajung să formeze plăci ateromatoase. Volumul plăcilor începe să crească, iar suprafața arterelor se îngustează tot mai mult, provocând fluxul sangvin să scadă treptat.

Simptomele bolii arteriale periferice

Pe măsură ce arterele se îngustează, simptomele bolii arteriale periferice sunt diverse și variază în funcție de individ și de severitatea afecțiunii.

În timpul mersului sau a efortului fizic ce pune presiune pe membrele inferioare, pacientul poate resimți durere musculară, necesarul de oxigen pentru funcționarea normală a mușchilor fiind diminuat. Acest factor duce la apariția celui mai comun simptom în cazul bolii arteriale periferice – claudicația intermitentă. Cu toate că durerea este severă, aceasta dispare odată cu repausul.

În cazul în care boala avansează, arterele nu vor mai transporta suficient sânge, ca în timpul repausului durerea să devină inexistentă. Se instalează durerea permanentă la nivelul degetelor și al picioarelor și începe să crească în intensitate, iar pacientul ajunge să nu poată dormi din cauza disconfortului.

Potrivit specialiştilor citaţi de site-ul medicina-interventionala.ro, în stadiul grav al afecțiunii, apar răni la nivelul membrelor inferioare, țesuturile încep să moară și apare gangrena.

Cum se pune diagnosticul?

• Analize de sânge pentru colesterol și glicemie (nu mâncați și nu beți nimic, în afară de apă, cu 9-12 ore înaintea vizitei la medic)
• Indicele gleznă-braț, unde este comparată tensiunea arterială a ambelor glezne cu cea de la mână, cu ajutorul unui aparat Doppler. În cazul în care tensiunea gleznei este mai mică decât cea de la mână, atunci arterele sunt îngustate sau blocate.
• Ecografia Doppler – folosește ultrasunete pentru măsurarea fluxului sangvin și a gradului de blocaj al arterelor
• Angiografia Seldinger – produce radiografii ale arterelor, prin injectarea unui colorant special, cu ajutorul căruia devin vizibile arterele îngustate sau blocate
• Angiografia CT sau angiografia RMN – arată îngroșarea sau îngustarea arterelor, blocajul acestora, anevrismele, depozitele de calciu
• Angiografia de artere periferice

Tratamentul bolii arteriale periferice

În condițiile în care boala arterială periferică este diagnosticată din timp, cea mai importantă măsură de luat este schimbarea stilului de viață, pentru a putea menține sub control evoluția afecțiunii.

În cazurile pacienților fumători, este recomandată renunțarea la fumat. Pacienții care suferă de diabet, sunt sfătuiți să își controleze foarte strict glicemia. Alte modificări ale stilului de viață privesc dieta și exercițiile fizice. Este recomandată o dietă sănătoasă pentru inimă și artere, bogată în fructe, legume și cereale integrale. Foarte importantă este evitarea grăsimilor de origine animală, cum ar fi carnea de porc, smântâna, frișca, untura sau untul.

Mersul pe jos și exercițiile fizice zilnice vor ajuta pierderea în greutate, dacă este cazul, menținerea mușchilor antrenați și buna circulație a sângelui. Mersul de jos este un exercițiu fundamental în cazul claudicației intermitente.

Tratamentul medicamentos poate încetini sau chiar opri efectele bolii arteriale periferice și în general, recomandările sunt:

• Hipocolesterolemiante (statine) – contribuie la scăderea colesterolului LDL și ca urmare, formarea depozitelor de grăsimi poate fi încetinită sau chiar oprită. Alături de acest tratament, dacă sunt practicate exercițiile fizice, va fi stimulată creșterea colesterolului HDL, numit și colesterol „bun”
• Antiagregantele plachetare – pe baza de aspirină, prevenind trombocitele din a forma cheaguri în arterele îngustate
• Hipotensoarele – menite să scadă tensiunea arterială până la normalizarea ei, contribuind la încetinirea evoluției aterosclerozei

Intervențiile chirurgicale sunt recomandate în stadiul avansat al bolii, atunci când tratamentul medicamentos nu este suficient și este necesară refacerea curgerii normale a sângelui, printr-o operație de by-pass sau endarterectomie.