Biserica din România unde niciun cuplu care s-a căsătorit nu a divorțat. Preot: Nu sunt povești… Le poartă noroc tuturor tinerilor căsătoriţi

Biserica din România unde niciun cuplu care s-a căsătorit nu a divorțat. Construită acum un mileniu, biserica Flămânda, cunoscută sub numele de „Biserica Miresei”, situată la a marginea orașului Câmpulung, își trage faima nu din vechimea sa, ci dintr-un tragic eveniment petrecut în ziua unei nunți. Margareta Ștefănescu, o tânără de doar 26 de ani, și-a pierdut viața într-un accident rutier pe 24 septembrie 1936, în drum spre Câmpulung, purtându-și rochia de mireasă. Acest eveniment l-a inspirat pe boierul Gheorghe Ștefănescu să construiască o biserică în memoria fiicei sale.

În 1938, biserica a fost ridicată, iar rămășițele Margaretei au fost aduse și așezate sub o lespede de mormânt albă precum un voal de piatră. Mama ei i s-a alăturat în 1942, iar biserica a fost sfințită în 1948. De atunci, acest lăcaș sfânt a devenit un loc de pelerinaj pentru sute de cupluri care vin să-și unească destinele. Parohul bisericii crede că spiritul binefăcător al miresei veghează asupra lor și le poartă noroc în căsnicia lor.

Biserica din România unde niciun cuplu care s-a căsătorit nu a divorțat

Construită în jurul anului 1200, după ce domnitorul Negru Vodă a pus piatra de temelie a cetății Câmpulungului, Biserica Flămânda, cunoscută și sub numele de „Biserica Miresei”, a căzut în ruină în perioada interbelică. Totuși, din această ruină avea să renască miraculos, la prețul unei vieți omenești, povestea cutremurătoare a unei tragedii antice.

În anul 1936, într-o zi de sâmbătă, pe 24 septembrie, o tânără numită Margareta Ștefănescu se întorcea împreună cu soțul ei și părinții săi la Câmpulung Muscel. Margareta, fiica Elenei Luiza și a boierului Gheorghe Ștefănescu, unul dintre cei mai înstăriți oameni din județ, tocmai se căsătorise în București și se întorcea acasă pentru petrecerea de nuntă pregătită la conacul familiei. Însă drumul lor a fost întrerupt tragic în localitatea Găești, când mașina în care se aflau s-a ciocnit cu un camion încărcat cu lemne.

În urma impactului, Margareta, îmbrăcată în rochia ei de mireasă, a fost singura victimă fatală, pierzându-și viața la vârsta de doar 26 de ani, în timp ce ceilalți pasageri, părinții și mirele, au scăpat fără răni. Această tragedie a șocat familia boierului Ștefănescu, mai ales că Margareta era unicul lor copil. Îmbrăcată în rochia de mireasă purtată în ziua accidentului, cu pete de sânge încă vizibile, Margareta a fost înmormântată în Cimitirul Bellu din București.

După înmormântare, boierul Gheorghe Ștefănescu a început să viseze constant imaginea fiicei sale îmbrăcată în rochia de mireasă, rugându-l cu lacrimi în ochi să nu o lase singură în București. Înțelegând semnificația acestor vise, Ștefănescu a hotărât să construiască o biserică impresionantă și frumoasă în memoria fiicei sale, chiar pe dealul Flămânda, acolo unde cu mult timp în urmă, Schitul Mireselor își oferea ajutorul celor mai sărace fete din Câmpulung care doreau să se căsătorească, folosind donațiile adunate de la credincioși.

Sufletul miresei veghează asupra acestui loc

Un om înstărit, boierul Gheorghe Ștefănescu, a pus temelia în anul 1938 și în doar doi ani, biserica era deja construită. Arhitectul renumit George Matei Cantacuzino a creat acest lăcaș în stilul moldovenesc al Mușatinilor, o legătură pe care o avea prin strămoșii săi. Mestesugari italieni stabiliți în Câmpulung, Victor Mezzaroba, Luigi Pavoni și frații De Nicolo, au fost cei care au finalizat construcția din piatră albă de Albești. Înainte ca pictura interioară să fie finalizată, rămășițele pământești ale Margaretei Ștefănescu au fost exhumate de la Bellu, aduse la Câmpulung și așezate în biserica construită în memoria ei, sub o placă de mormânt albă ca un voal de piatră.

În 1942, mama Margaretei a plecat din lumea aceasta și a fost așezată alături de fiica sa în aceeași biserică. În 1948, pe 15 august, în ziua prăznuirii Adormirii Maicii Domnului, Patriarhul de atunci, Părintele Iustinian Marina, a sfințit această biserică. Ctitorul însuși, Gheorghe Ștefănescu, a fost prezent, iar osemintele lui odihnesc acum lângă soție și fiică, sub a treia placă de piatră. Din acea vreme, biserica a devenit un loc de pelerinaj; sute de tineri din Câmpulung și din împrejurimi vin să se căsătorească aici. Parohul, părintele Marian Dinițoiu, crede că spiritul binefăcător al miresei, care și-a pierdut viața în tragicul accident, protejează locul acesta.

„De când sunt preot aici, am oficiat peste două sute de cununii religioase, însă nu a existat niciodată vreun divorţ. Nu sunt poveşti, oamenii locului povestind că nici înainte nu s-a petrecut vreun divorţ în familiile celor care şi-au unit aici destinele. Locul este binecuvântat deci de Dumnezeu, atât prin îndelungata sa istorie, cât şi prin tragedia miresei ce odihneşte în biserica noastră. Mă tulbură şi pe mine, ca preot, această legendă în care cred adânc, pentru că am avut semne de confirmare. Adevărul este că mireasa le poartă noroc tuturor tinerilor căsătoriţi care trăiesc şi se bucură de viaţa pe care ea nu a mai apucat-o!”, a declarat preotul, pentru ganduridinierusalim.com.