Folosit de mii de ani ca aliment graţie căruia organismul traversează cu bine perioadele reci, acest fruct a fost recomandat cu succes de Hipocrate în reţetele sale străvechi, dar a apărut şi pe lista celor peste 600 de plante şi fructe cu puteri vindecătoare a grecului Dioscoride.
Preparatele din seminţe de castan sălbatic constituie remedii eficiente de prevenire şi de combatere a multor afecţiuni ca varicele, flebitele, trombozele, ulcerele varicoase la picioare, crampele dureroase, insuficienţa venoasă şi limfatică, dar şi hemoroizii. De asemenea, cresc tonusul capilarelor fragile şi contribuie la vindecarea hematoamelor, a vânătăilor şi a luxaţiilor.
Castana este bogată şi în vitaminele B1 şi B2 şi conţine vitamina C în aceeaşi cantitate ca şi citricele, adică 50 mg la 100 g de miez, dar şi mult amidon, suportat bine mai ales de cei suferinzi de stomac.
Se folosesc în tratamentul varicelor
În tratamentul trombozei şi al varicelor se foloseşte tinctură preparată din 250 g de castane cu coajă într-un litru de alcool de 40%, care se lasă la macerat timp de 14 zile. Se strecoară apoi într-o sticlă închisă la culoare. Intern se consumă 10-15 picături pe zi. Extern se aplică în afecţiuni hemoroidale, varice şi flebite şi sub formă de frecţii contra artrozelor la nivelul încheieturilor de la mâini şi de la picioare. Excelent pentru tratarea varicelor şi a hemoroizilor este şi unguentul. Se va alege o cană cu frunze verzi de castan ce se va macera în 100 ml de alcool timp de 24 de ore. Se vor adăuga apoi 200 g de unt topit şi margarină şi se va încălzi timp de două ore pe baie de apă. După răcire se va reîncălzi şi se va pune în cutii de plastic sau sticlă. Se va unge cu această compoziţie locul bolnav.
Indicate în probleme cardiovasculare
Fructele mai sunt recomandate în cazul problemelor cardiovasculare sau renale, al afecţiunilor venoase sau arteriale, a varicelor şi hemoroizilor, dar şi al depresiilor. Potasiul pe care-l conţin ajută inima, venele şi arterele, iar fierul contribuie la refacerea sângelui. Astfel, o farfurie cu piure de castane dulci, îndulcit cu miere, înainte de micul dejun şi de cină, timp de câteva săptămâni, este un remediu bun pentru tratarea hemoroizilor şi a varicelor. Extractul din muguri de castan comestibil este drenor venos şi limfatic, în principal la nivelul membrelor inferioare, fiind folosit pentru tulburări trofice cutanate, edeme, probleme circulatorii venoase, de menopauză, celulită, colită şi rectocolită ulceroasă. Se iau câte 25-50 de picături, în puţină apă, de trei ori pe zi.
În cazul degerăturilor sau durerilor reumatice ce se agravează la frig, este indicat un decoct realizat din trei-patru castane comestibile mărunţite la o cană cu apă. Se fierb cinci minute, se acoperă timp de 15-20 de minute şi se aplică timp de 15 minute pe locurile afectate sau se fac băi locale.
Specia sălbatică luptă împotriva afecţiunilor reumatice
Originar din nordul Asiei, India şi Caucaz, castanul sălbatic (porcesc) s-a extins în toată Europa. La noi se găseşte la marginea pădurilor, dar este cultivat şi în parcuri şi grădini, ca arbore ornamental. În medicina populară, fructele fierte în apă pentru baie se foloseau pentru reumatism. Iar floarea arborelui se adăuga în petrol pentru a se face frecţii.
Sâmburii alină hernia de disc şi sciatica
Rezultate bune au fost obţinute de sâmburii de castan sălbatic în tratamentele pentru hernie de disc, spondiloză, sciatică şi sechele după fracturi. Aceştia sunt indicaţi şi pentru plăgi infectate şi sindroame febrile.
Ca şi castanele dulci, şi cele sălbatice sunt eficiente în tulburările circulatorii periferice (varice, ulcere varicoase), cresc rezistenţa pereţilor vasculari şi scad permeabilitatea vasculară. Se pot folosi şi în tratarea bolii Parkinson, a accidentelor cerebrale şi a afecţiunilor prostatei.
Pentru fragilitatea capilară se recomandă extractul din muguri de castan sălbatic, ce este vasoprotector şi decongestionant, fiind bun şi pentru hemoroizi sângerânzi, degerături şi insuficienţă respiratorie. Se iau câte 2-5 ml în puţină apă, de trei ori pe zi.
Pentru toate aceste afecţiuni se poate folosi şi infuzia, preparată din două linguriţe cu frunze şi fructe uscate la o cană cu apă clocotită. Se lasă 15 minute şi se bea de trei ori pe zi. Se poate întrebuinţa şi sub formă de băi şi cataplasme. Tot pentru uz extern, este eficient şi unguentul, obţinut astfel: se fierb castanele după ce au fost curăţate de coajă, se pasează până se obţine o pastă şi apoi se adaugă orice grăsime în proporţie egală cu amestecul obţinut.
Au un consum caloric ridicat datorită carbohidraţilor pe care îi conţin, iar studiile arată că persoanele care mănâncă patru-cinci castane pe zi aduc numeroase beneficii sănătăţii: un nivel de colesterol „rău” mai mic, combaterea anemiei, tratarea neplăcerilor digestive şi revigorarea sistemului nervos.
Risc de infarct miocardic, mai mic cu 20%
Castanele comestibile sunt bogate în săruri minerale: potasiu, fosfor, magneziu, fier, zinc, dar şi în vitamine din complexul B, în vitamina E şi o cantitate modestă de vitamina C. Fiind lipsite de colesterol şi sodiu, castanele sunt o alegere bună pentru cardiaci, care trebuie să le consume coapte în cuptor, fără sare. Studiile arată că un consum de trei castane coapte pe zi reduce cu 20% riscurile de infarct miocardic. În plus, aceste oleaginoase sunt bogate în fibre şi, datorită complexului de vitamine B şi magneziului din compoziţie, ele acţionează ca un medicament cu efect asemănător antidepresivelor, combate oboseala, stresul şi anxietatea.
Întăresc sistemul imunitar
Vitaminele şi mineralele pe care le conţin întăresc sistemul imunitar. În acest sens, pot fi consumate atât coapte, cât şi sub formă de piure. Pentru acesta e nevoie de 500 de grame de castane, 300 de mililitri de lapte degresat, o lingură cu vanilie şi trei linguri cu ulei de măsline. Se fierb castanele, iar miezul lor se trece prin maşina de măcinat, iar pasta obţinută se adaugă la celelalte ingrediente şi se amestecă până se omogenizează compoziţia. Separat, se poate prepara un sirop din 40 de grame de zahăr, 75 de mililitri de apă şi două linguriţe cu rom. Se fierb ingredientele la foc mic până se îngroaşă siropul, iar după ce se răceşte se adaugă în pasta de castane şi, după plac, se pune sau nu scorţişoară. Cura trebuie urmată patru săptămâni, timp în care se consumă zilnic câte şase linguri cu piure, pentru fortificarea sistemului imunitar. În plus, castanele comestibile combat oboseala musculară, de aceea sunt recomandate persoanelor care fac mult
Vinul, eficient în diaree
Cu efecte similare cu cele ale scoarţei copacului de chinină, vinul de castan este o băutură tonică folosită în dizenterie, diaree şi malarie. Vinul se prepară din 50 g de scoarţă măcinată la un litru de vin alb, care se macerează timp de şapte zile. Se va consuma un păhărel înainte de mese.
Unguentul preparat din castane măcinate, alcool 40%, lanolină, în amestec cu unt de cacao este un foarte bun supozitor, cu efecte calmante.
