Din cuprinsul articolului
Bebelușii pot avea gust și miros în uter. Cum reacționează bebelușii nenăscuți la aromele alimentelor consumate de mamele lor.
Un studiu condus de Laboratorul de Cercetare Fetală și Neonatală de la Universitatea Durham, Marea Britanie, a efectuat scanări cu ultrasunete 4D a 100 de femei însărcinate pentru a vedea cum au răspuns copiii lor nenăscuți după ce au fost expuși la aromele alimentelor consumate de mamele lor.
O imagine scanată 4D a aceluiași făt (ca în imaginea de bază cu fața de râs) care arată o reacție de râs după ce a fost expus la aroma de morcov.
Credit: FETAP (Fetal Taste Preferences) Studiu, Fetal and Neonatal Research Lab, Universitatea Durham.
Cum reacționează bebelușii nenăscuți la aromele alimentelor consumate de mamele lor
Echipa de cercetare a scanat câteva mame pentru a vedea reacțiile faciale fetale la aromele de varză și morcovi.
Cercetătorii s-au uitat la modul în care fetușii au reacționat fie la aromele de morcov, fie la aromele de varză la scurt timp după ce aromele au fost ingerate de mame. Fetușii expuși la morcov au prezentat mai multe răspunsuri „față de râs”, în timp ce cei expuși la varză au arătat mai multe răspunsuri „față de plâns”.
O imagine scanată 4D a aceluiași făt (ca în imaginea de bază cu feței de plâns) care arată o reacție a feței de plâns după ce a fost expus la aroma de kale.
Credit: FETAP (Fetal Taste Preferences) Studiu, Fetal and Neonatal Research Lab, Universitatea Durham.
Descoperirile lor, publicate în revista Psychological Science, ne-ar putea ajuta să înțelegem dezvoltarea receptorilor umani ai gustului și mirosului.
Cercetătorii cred, de asemenea, că ceea ce mănâncă femeile însărcinate ar putea influența preferințele gustative ale bebelușilor după naștere și ar putea avea implicații pentru stabilirea unor obiceiuri alimentare sănătoase.
Echipa de cercetare, care a inclus și oameni de știință de la Universitatea Aston, Birmingham, Marea Britanie, și Centrul Național de Cercetare Științifică-Universitatea din Burgundia, Franța, a scanat mamele, cu vârste cuprinse între 18 și 40 de ani, atât la 32 de săptămâni, cât și la 36 de săptămâni de sarcină pentru a vedea reacții faciale fetale la aromele de kale și morcovi.
Mamele au primit o singură capsulă care conținea aproximativ 400 mg de morcov sau 400 mg pulbere de varză cu aproximativ 20 de minute înainte de fiecare scanare. Li s-a cerut să nu consume alimente sau băuturi aromate cu o oră înainte de scanare.
De asemenea, mamele nu au mâncat și nu au băut nimic care să conțină morcovi sau varză în ziua scanărilor pentru a controla factorii care ar putea afecta reacțiile fetale.
Reacțiile faciale observate în ambele grupuri de aromă, în comparație cu fetușii dintr-un grup de control care nu au fost expuși la niciuna dintre arome, au arătat că expunerea la doar o cantitate mică de aromă de morcov sau de varză a fost suficientă pentru a stimula o reacție.
Bebelușii pot avea gust și miros în uter
Oamenii experimentează aroma printr-o combinație de gust și miros. La fetuși se crede că acest lucru se poate întâmpla prin inhalarea și înghițirea lichidului amniotic din uter.
Cercetătorul principal Beyza Ustun, cercetător postuniversitar în Laboratorul de Cercetare Fetale și Neonatale, Departamentul de Psihologie, Universitatea Durham, a spus:
„O serie de studii au sugerat că bebelușii pot avea gust și miros în uter, dar se bazează pe rezultatele după naștere, în timp ce studiul nostru este primul care a observat aceste reacții înainte de naștere.
În consecință, credem că această expunere repetată la arome înainte de naștere ar putea ajuta la stabilirea preferințelor alimentare după naștere, ceea ce ar putea fi important atunci când ne gândim la mesajele legate de alimentația sănătoasă și la potențialul de a evita „folosirea alimentelor” la înțărcare.
A fost cu adevărat uimitor să văd reacția bebelușilor nenăscuți la aromele de varză sau de morcov în timpul scanărilor și să împărtășesc acele momente cu părinții lor.”
Co-autor, profesorul Nadja Reissland, șeful Laboratorului de Cercetare Fetale și Neonatale, Departamentul de Psihologie, Universitatea Durham, a supravegheat cercetările lui Beyza Ustun.
„Cercetări anterioare efectuate în laboratorul meu au sugerat că scanările cu ultrasunete 4D sunt o modalitate de a monitoriza reacțiile fetale pentru a înțelege modul în care acestea răspund la comportamentele de sănătate maternă, cum ar fi fumatul, și sănătatea lor mintală, inclusiv stresul, depresia și anxietatea.
Acest ultim studiu ar putea avea implicații importante pentru înțelegerea celor mai timpurii dovezi ale abilităților fetale de a simți și de a discrimina diferite arome și mirosuri din alimentele ingerate de mamele lor”, a spus Reissland.
Ceea ce mănâncă femeile însărcinate ar putea influența preferințele gustative ale bebelușilor după naștere
Coautor, profesorul Benoist Schaal, de la Centrul Național de Cercetare Științifică-Universitatea din Burgundia, Franța, a spus:
„Privind la reacțiile faciale ale fetușilor, putem presupune că o serie de stimuli chimici trec prin dieta mamei în mediul fetal. Acest lucru ar putea avea implicații importante pentru înțelegerea noastră a dezvoltării receptorilor noștri de gust și miros, precum și percepția și memoria asociate”.
Cercetătorii spun că descoperirile lor ar putea ajuta, de asemenea, cu informațiile oferite mamelor despre importanța gustului și a dietelor sănătoase în timpul sarcinii. Ei au început acum un studiu de urmărire cu aceiași bebeluși după naștere pentru a vedea dacă influența aromelor pe care le-au experimentat în pântece le afectează acceptarea diferitelor alimente.
Coautorul cercetării, profesorul Jackie Blissett, de la Universitatea Aston, a declarat:
„S-ar putea argumenta că expunerile repetate prenatale la arome pot duce la preferințe pentru acele arome experimentate postnatal. Cu alte cuvinte, expunerea fătului la arome mai puțin „placute”, cum ar fi varza, ar putea însemna că se obișnuiesc cu acele arome în uter.
Următorul pas este să examinăm dacă fetușii arată mai puține răspunsuri „negative” la aceste arome de-a lungul timpului, ceea ce duce la o mai mare acceptare a acestor arome atunci când bebelușii le gustă pentru prima dată în afara uterului”.
