Din cuprinsul articolului
Bulgaria respectă toate condițiile și este aproape de adoptarea monedei unice europene: bancnotele sale se vor converti în euro. Potrivit unei analize, țările vecine din sud vor putea să adere la euro de la 1 ianuarie 2026.
Bulgaria este pe punctul de a-și atinge obiectivul de trecere la moneda euro la 1 ianuarie 2026, conform unei analize a Institute for Market Economics (IME), citată de Novinite.
Potrivit datelor Eurostat, rata medie anuală a inflației în Bulgaria în decembrie 2024 este de 2,6%. Acest procent se situează în intervalul stabilit de Tratatul de la Maastricht, care prevede un plafon maxim de 2,5%. Acest plafon este stabilit ca medie a ratelor inflației din cele mai performante trei state membre ale UE plus 1,5 puncte procentuale.
Comparativ, alte țări din UE, precum Lituania, Finlanda și Italia, au înregistrat rate ale inflației cuprinse între 0,9% și 1,1% în cursul aceleiași perioade. Peter Ganev de la IME a declarat că abaterea de 0,1% a Bulgariei de la plafon nu este semnificativă, ceea ce confirmă că țara îndeplinește criteriile Tratatului de la Maastricht.
Ministrul bulgar al finanțelor, Temenuzhka Petkova, a afirmat că aderarea la zona euro constituie o prioritate strategică. Ministrul a subliniat că este important să se profite de momentul prielnic pentru încheierea procesului.
În plus, autoritățile bulgare au intenția de a trimite la Bruxelles și la Frankfurt, până la data de 31 ianuarie 2025, cereri de rapoarte de convergență extraordinare, necesare în procesul de validare a conformității acestora cu cerințele zonei euro.
Perspective reduse pentru adoptarea monedei euro în România
Contrar Bulgariei, România întâmpină provocări importante în procesul de aderare la zona euro. Potrivit unei analize publicate de Merkur, România ar putea să adopte moneda euro în 2029, depinzând de progresele înregistrate.
Raportul 2024 al Comisiei Europene subliniază câteva deficiențe care nu permit României să întrunească criteriile de convergență.
Una dintre principalele obstacole o reprezintă stabilitatea prețurilor, având în vedere că România nu respectă criteriul inflației, o condiție indispensabilă pentru aderarea la zona euro. De asemenea, finanțele publice se consideră instabile, deficitul bugetar depășind limitele impuse de Pactul de stabilitate și creștere.
Nu este îndeplinit un alt criteriu esențial, cel al ratei de schimb, întrucât România nu face parte din mecanismul ERM II, care implică participarea la un regim de rate de schimb gestionate. Mai mult, ratele dobânzilor pe termen lung sunt mult prea ridicate pentru a îndeplini cerințele.
Alt obstacol major este reprezentat de lipsa de aliniere a legislației naționale la articolul 131 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE), ceea ce creează un obstacol suplimentar în vederea aderării și impune reforme legislative care să permită integrarea completă în structurile zonei euro, scrie StirileBZI.