Bacteriile, arma secretă împotriva cancerului pulmonar și pancreatic

Injectarea unor tumori canceroase cu un tip de bacterii găsite în mod obişnuit în sol şi în fecale a dus la micşorarea acestora în cazul mai multor câini şi al unui pacient uman, potrivit unui anunţ făcut de cercetătorii americani.

Concluziile preliminare ale studiului oferă speranţa că tratamentul experimental ar putea fi mult mai eficient decât terapiile actuale în cazul unor tumori inoperabile, cum sunt cancerul la plămâni, cancerul mamar şi tumorile pancreatice, care adeseori nu răspund la radioterapie şi chimioterapie.

Radioterapia are nevoie de oxigen pentru a ucide celulele, dar interiorul tumorilor este aproape lipsit de oxigen. Chimioterapia este dependentă de vasele de sânge pentru a transporta medicamentele în interiorul tumorilor, care, însă, sunt aproape lipsite de o reţea sangvină.

„Aceste condiţii fac din tumori gazda perfectă pentru bacteriile care trăiesc în medii sărace în oxigen”, a declarat unul dintre autorii studiului, oncologul Shibin Zhou, de la Johns Hopkins Sidney Kimmel Comprehensive Cancer Center din Baltimore, Maryland.

Medicii au încercat să folosească bacterii streptococcus pentru a distruge tumorile canceroase în urmă cu un secol. Acea tentativă, dar şi altele mai recente, folosind salmonela, s-au dovedit a fi toxice şi/sau ineficiente.

Ideea nu a fost însă abandonată şi, în urmă cu zece ani, cercetătorii au reluat studiile folosind bacteria Clostridium novyi, prezentă în sol şi materii fecale. Medicii au modificat genetic bacteria, îndepărtând porţiunea de ADN responsabilă de producerea unei proteine toxice, şi au decis să injecteze doar spori ai bacteriei, mult mai puţin susceptibili de provocarea unei infecţii.

Echipa de medici a cerut apoi ajutorul unor medici veterinari oncologi de la şapte spitale de profil din Statele Unite ale Americii. Şaisprezece câini au primit injecţii ce conţineau o sută de milioane de spori de Clostridium novyi.

Cercetătorii au ales câinii pentru experiment, în locul animalelor de laborator cum ar fi şoarecii, pentru că formele de cancer care apar la câini sunt similare celor umane, din punct de vedere genetic, crescând astfel relevanţa rezultatelor.

Tumorile canceroase s-au micşorat în cazul a trei dintre cei şaisprezece câini şi au dispărut în cazul altor trei animale, potrivit lucrării publicate în Science Translational Medicine.

De asemenea, o pacientă internată la M.D. Anderson Cancer Center în Houston, cu o formă agresivă de cancer abdominal, care se răspândise la ficat, plămâni, oase şi unul dintre braţe, a primit o injecţie cu 10.000 de spori. Bacteriile a fost introduse într-o tumoare metastatică de pe braţ. Iniţial, pacienta a făcut febră mare şi a acuzat dureri severe (un semn că sistemul său imunitar lupta împotriva cancerului), dar ulterior tumoarea s-a micşorat, retrăgându-se în interiorul şi înconjurând osul braţului. Tumorile din celelalte zone ale corpului au continuat să crească.

Ce pare să se întâmple, a explicat medicul Shibin Zhou, este că sporii eliberează enzime care distrug celulele canceroase din preajmă, „ceea ce numim bio-chirurgie”. De asemenea, sistemul imunitar detectează bacteria şi trimite celule ce omoară ţesutul canceros.

În prezent, are loc un proces de recrutare a pacienţilor cu tumori canceroase solide, care nu răspund la terapiile convenţionale, pentru a fi incluşi într-o serie de teste clinice necesare stabilirii dozei optime şi sigure de spori de Clostridium. Cercetătorii au precizat că testele şi formalităţile necesare recunoaşterii acestei noi forme de tratament vor dura mulţi ani.