Bacteria care declanșează cancerul de stomac. Cum știi dacă o ai

Cancer de stomac simptome. Helicobacter pylori, care dă cea mai frecventă infecţie din lume, este o bacterie spiralată care colonizează mucoasa stomacului şi a duodenului, rezistând într-un mediu extrem de acid.

Această bacterie se dezvoltă în pereţii interni ai stomacului, iar oamenii de ştiinţă declară că ea afectează aproape jumătate din populaţia de pe Terra și este cel mai important factor de risc pentru cancerul de stomac, recunoscut la ora actuală.

Pe lângă tratamentul cu antibiotice, cu bine cunoscutele efecte adverse, Helicobacter pylori are duşmani şi printre alimente: usturoiul, sucul de merişor şi cel de grapefruit roşu, uleiurile esenţiale de muşeţel, cimbru, arbore de ceai, brocoli.

În grupa carcinogenilor de clasa I

Această bacterie, descoperită în urmă cu abia 30 de ani, colonizează stomacul a aproape jumătate din populaţia mondială şi a circa 30% dintre francezi. Incidenţa infecţiei cu Helicobacter pylori este în scădere în ţările industrializate.

Încă din 1994, Helicobacter pylori a fost inclusă de Agenţia internaţională de cercetări împotriva cancerului în grupa carcinogenilor de clasa I, care sunt direct asociaţi cu dezvoltarea cancerului gastric la oameni. Infecţia cu Helicobacter pylori se dobândeşte în copilărie şi rezistă în organism zeci de ani sau chiar toată viaţa.

Deşi această infecţie provoacă întotdeauna o gastrită cronică, ea este asimptomatică în majoritatea cazurilor. Dintre persoanele infectate, circa 10% dezvoltă un cancer gastroduodenal. Cancerul gastric se declanşează doar la 1-3% dintre persoanele infectate, după o lentă progresie a leziunilor din mucoasa gastrică pe parcursul a mai multor decenii.

Factorii de risc care favorizează evoluţia către un cancer gastric sunt predispoziţiile familiale, factorii de mediu precum fumatul şi consumul exagerat de sare şi infectarea cu o tulpină foarte virulentă a bacteriei Helicobacter pylori.

Cum se transmite

Principala cauză a infectării este igiena deficitară – atât a populaţiei, care din ignoranţă nu se mai spală pe mâini înainte de mese, cât mai ales a alimentelor infestate, care sunt consumate fără a fi bine spălate sau fierte, înainte de a fi consumate. Helicobacter pylori poate fi găsită pe majoritatea alimentelor – atât de origine animală, cât şi de origine vegetală, dar există chiar şi în apă, dacă nu este din surse verificate, cu conţinut microbiologic redus.

Transmiterea se face atât de la om la om (prin atingere, sărut etc.), cât şi prin vesela infestată, când se consumă alimente cu tacâmurile altor persoane. La fel de uşor ne putem infecta dacă obişnuim să mâncăm la restaurante sau cantine în care igiena este deficitară.

Simptome

– epigastralgii (dureri în capul pieptului) legate de alimentaţie, adică apar la anumite tipuri de alimente sau, din contră, cedează la consumul anumitor alimente;

– balonare imediat după masă;

– senzaţia de saţietate precoce;

– greaţă;

– alte tulburări gastrice (indigestie).

Alimente care distrug Helicobacter pylori

• Usturoiul are proprietăţi antifungice, antibacteriene şi antivirale, este des folosit în tratamentul infecţiilor, al gripei şi al candidozei. Substanţele sulfu­roase şi allicina acţionează eficient împotriva Helicobacter pylori.

• O substanţă din broccoli, sulforafan, poate activa un număr de gene antioxidante şi enzime din celulele sistemului imunitar. Aceeaşi substanţă stimulează producerea în intestine a unor enzime care asigură protecţie împotriva substanţelor inflamatoare care provoacă distrugerea lanţului ADN. Cantitatea zilnică de broccoli recomandată de cercetătorii de la Şcoala de medicină a Universităţii John Hopkins este de 70 de grame. Oamenii de ştiinţă ştiu de mult timp că sulforafanul acţionează ca un antibiotic puternic împotriva Helicobacter pylori, o bacterie care provoacă gastrită, ulcer şi cancer stomacal.

• Uleiuri cu proprietăţi antiinfecţioase sunt mai ales uleiurile esenţiale cu fenol, cum este uleiul de oregano (Origanum compactum), sau cu timol, cum este uleiul de cimbru (Thymus vulgaris), uleiul de arbore de ceai (Melaleuca alternifolia), de scorţişoară (cinnamomum zeylanicum). Cuişoarele (Eugenia caryophyllata) inhibă creşterea bacteriei Helicobacter pylori. Sunt uleiuri esenţiale cu o importantă acţiune antiinflamatoare, bogate în aldehide, cum este cel de scorţişoară, sau bogate în seschiterpene cum este uleiul esenţial de muşeţel (Chamomilla recutita) sau uleiul de ghimbir (Zingiber officinalis). Mai multe uleiuri cum sunt cel de mentă (Mentha piperita) şi cel de lemongrass au arătat in vitro o inhibiţie netă a proliferării Helicobacter pylori.

• Sucul de merişor, sucul de mure, sucul de grapefruit roşu

• Afinele au o acţiune antiinfecţioasă şi permit o mai bună absorbţie a vitaminei B12 în gastritele atrofice. Polizaharidele cu masă moleculară mare din afine inhibă adeziunea bacteriei Helicobacter pylori la mucusul gastric uman.

• Muşeţelul a demonstrat într-o meta-analiză o diminuare a dispepsiei şi a acidităţii stomacale. Acţiunea sa antiinflamatoare locală este bine cunoscută şi a fost comparată cu cea a inhibitorilor ai pompei de protoni, scrie frunza-verde.ro. Uleiul esenţial de muşeţel a demonstrat o inhibiţie in vitro a Helicobacter.

• Genţiana conţine triterpene şi xantone care au o acţiune antiinflamatoare directă asupra mucoasei stomacale, dar prin xantone are şi o acţiune antistres şi antidepresiv, foarte utilă în problemele stomacului.

• Folosirea uleiului de peşte are un efect pozitiv, completând tratamentul de eradicare a Helicobacter pylori. Dar acest aport este insuficient pentru a trata bacteria, de aceea el trebuie întotdeauna asociat cu substanţele clasice.

Metode de investigaţie

• Persoanele care vor să afle dacă sunt infectate cu Helicobacter pylori au la dispoziţie un test respirator neinvaziv pentru depistarea unei eventuale infecţii, cea mai fidelă metodă neinvazivă de depistare a infecţiei cu Helicobacter pylori, având o specificitate şi o senzitivitate de 95 la sută. Metoda este simplă şi constă în măsurarea concentraţiei de amoniu din aerul expirat, după administrarea unei soluţii de uree marcată cu un izotop de carbon (C13). Pacientul suflă iniţial într-un tub de unică folosinţă, timp de şase minute, apoi bea o soluţie specială, după care suflă din nou timp de şase minute. Procedura durează aproximativ 15 minute, iar rezultatul se eliberează pe loc.

• O biopsie ce se realizează la orice endoscopie, poate determina prezenţa de Helicobacter pylori.

• Depistarea din sânge poate fi utilă, dar din nefericire testul rămâne pozitiv după multe luni de la eradicarea bacteriei Helicobacter pylori şi de aceea este dificil de utilizat.

• O tehnică de diagnostic de ultimă oră se bazează pe depistarea antigenelor acestui germen din fecale prin teste imunologice, iar acest test are o sensibilitate de 96%, o specificitate de 93% şi valori predictive pozitive de 92% şi negative de 96%, iar în prezent nu este un test de rutină.