Cristina Lica
Luate la discreție de români, paracetamolul, ibuprofenul sau alte antiinflamatoare fac mai mult rău decât bine. Alergiile, tulburările stomacului, ficatului și cele ale rinichilor sunt efecte prevăzute și în prospect, dar pe care nimeni nu le ia în seamă
Medicamentele administrate după ureche dăunează grav sănătății. O spun medicii și o arată statisticile Agenției Medicamentului, care primește anual peste o mie de plângeri ce au ca obiect efectele adverse ale doctoriilor. Pastilele ce pot fi luate fără rețetă, de la banalul paracetamol, până la suplimente, nu sunt mai inofensive decât cele care se vând numai cu prescripție.
Copiii, cei mai sensibili
Irina, 24 de ani, a ajuns la camera de gardă după ce a luat o pastilă pe bază de ibuprofen pentru a scăpa de o migrenă. „La jumătate de oră după administrare mi-au apărut pete roșii pe corp, în special pe față, gât, palme și burtă și m-am panicat, pentru că nu mă știam alergică. Am petrecut o noapte la perfuzii pentru a scăpa de urticarie. Mai luasem ibuprofen, dar niciodată pastila respectivă, care are și o culoare aprinsă. Medicii mi-au spus că ar putea fi vorba și de excipienți”, povestește tânăra. Fără intervenție rapidă, se poate ajunge la șoc anafilactic și chiar la deces. „Efectele adverse cele mai întâlnite la administrarea ibuprofenului și altor antiinflamatoare vizează sfera digestivă (aciditate, durere de stomac, balonare, stări de vomă), creșterea tensiunii și a pulsului, aparatul respirator, renal, dar și erupții”, explică Raluca Gonea, farmacist-șef la Dona. Se poate ajunge însă și la îngrășare sau la căderea părului. Cei care dezvoltă cel mai ușor reacții adverse sunt copiii, vârstnicii, cei cu istoric de alergii, boli hepatice și de stomac. Un băiețel de 11 ani din Marea Britanie a rămas fără păr, unghii și fără 65% din suprafața pielii din cauza unei pastile de ibuprofen. Băiatul a dezvoltat Sindromul Stevens-Johnson, boală ce poate fi declanșată și de paracetamol. Acesta trebuie administrat cu precauție copiilor, pe perioadă scurtă, întrucât le poate afecta serios ficatul și rinichii, până la blocajul acestora. „La copiii până în 3 ani, doza recomandată se oprește la 240 de mg/zi, iar la cei de peste 50 de kg, doza merge până la 300 mg/trei zile”, adaugă farmacistul. La Agenția Medicamentului sunt înregistrate anual cam zece reclamații privind paracetamolul. Și suplimentele, cărora li se face o reclamă agresivă, pot da complicații celor care suferă de boli autoimune sau dacă sunt administrate după vaccinare.
Medicii, stimulați să raporteze toate efectele secundare
În ultimii ani, Agenția Națională a Medicamentului a început să primească tot mai multe reclamații cu privire la efectele adverse ale medicamentelor. Acest lucru se datorează însă și programelor de stimulare a medicilor începute în anul 2009. „Un instrument pentru stimularea raportării reacțiilor adverse creat de Agenția Medicamentului, în colaborare cu Colegiul Medicilor și Colegiul Farmaciștilor, a fost și este acordarea de credite de educație pentru medicii/farmaciștii raportori – 10 credite pentru fiecare reacție adversă raportată”, explică Anca Crupariu, purtătorul de cuvânt al ANM. Aceste credite contribuie la alcătuirea punctajului profesional al medicului. Astfel, numărul raportărilor a crescut de la 280, în 2004, până la 1.342, de la începutul anului până în luna septembrie.
Și pacienții pot sesiza reacțiile
Clasele de medicamente pentru care se semnalează frecvent reacții adverse sunt și cele mai intens utilizate. „Analgezicele/ antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), antibioticele, vaccinurile. Frecvența reacțiilor depinde, desigur, și de incidența bolii în rândul populației, dar și de factorii de risc individuali (vârstă, greutate, patologii asociate, fumat și medicație concomitent)”, adaugă reprezentantul ANM.
Pe lângă medici și farmaciști, pot raporta efecte adverse către ANM asistenții medicali, legiștii și chiar moașele. Și pacienții se pot plânge însă de efectele secundare ale medicamentelor. „Pacienții se pot adresa fie deținătorului autorizației de punere pe piață a medicamentului respectiv (menționat în prospect), fie medicului de familie sau farmacistului, care va transmite la ANM fișa pentru raportarea spontană a reacțiilor adverse, al cărei model este postat pe site-ul Agenției Naționale a Medicamentului”, conchide Anca Crupariu.
