Și cele mai comune plante pot avea efecte adverse. De aceea, e indicat să cereți sfatul unui specialist, atunci când începeți tratamente naturiste.
Sunătoarea (Hypericum perforatum) este o plantă cu multiple virtuţi terapeutice; în medicina populară românească, a fost utilizată multă vreme în special pentru tratamentul unor afecţiuni ale ficutului şi tubului digestiv, iar în Occident este prescrisă adesea pentru tratarea anxietăţii şi a stărilor depresive uşoare şi moderate.
Totuşi, administrarea aceastei plante prezintă şi unele pericole, deoarece poate interfera cu alte tratamente, reducându-le efectul. Astfel, se cunoaşte faptul că reduce efectele medicamentelor imunosupresoare, ceea ce ar putea determina respingerea unor transplanturi.
În asociere cu diferite medicamente (antidepresive, antiastmatice, hipotensive, hipocolesterolemiante, contraceptive orale) poate diminua efectul terapeutic al acestora, deci nu începeţi un tratament cu sunătoare, în cazul în care urmaţi şi un tratament clasic, decât după ce aţi cerut sfatul unui fitoterapeut.
În plus, sunătoarea este fotosensibilizatoare, deci pe durata tratamentului se evita expunerea la soare.
În caz de administrare prelungită (peste 2-3 luni fără pauze) pot apărea reacţii averse: colici, diaree, nevralgii, tulburări de somn, alergii cutanate, anxietate, disfuncţii erectile, gură uscată, migrene.
Femeile însărcinate, dar şi cele care alăptează trebuie să evite tratamentele cu sunătoare. La fel şi persoanele cu sindrom bipolar sau Alzheimer.
