Avertismentul unui medic. Legătura dintre cancerul de colon și constipație

Cancer de colon, cauze. Cancerul de colon sau rect reprezintă a doua sau a treia cauză de deces, prin cancer, atât în Europa, cât şi în SUA, devenind astfel o problemă de sănătate publică mondială. 

Medicul de familie Călin Ciubotaru spune că acest tip de cancer este favorizat în special de constipația cronică.

„Pentru a preveni cancerul este indicat să consumăm alimente laxative foarte multe legume, foarte multe fructe, lichide, foarte multe alimente bogate în fibre, pâine neagră, integrală, tărâțe”, recomandă medicul.

Cercetătorii au estimat că o dietă bogată în substanțe nutritive și exercițiile regulate pot preveni cu 45% cancerul colorectal.

Cele mai multe cazuri de cancer de colon debuteaza sub forma unor mici aglomerari de celule benigne, necanceroase, numite polipi adenomatosi. De-a lungul timpului, polipii colonici se pot transforma in cancer de colon. Polipii pot fi mici si dau doar cateva simptome.

Simptomele

Unul dintre simptome este modificarea scaunului, care poate contine mucozitati si urme de sange. Tranzitul intestinal devine neregulat si variabil din punctul de vedere al consistentei, constipatia alternand cu diareea. Semnele instalarii cancerului de colon sunt numeroase si nespecifice. Pe langa cele enumerate pana acum, acestea includ: oboseala; slabiciune; dificultati de respiratie; crampe sau balonare.

Boala poate fi şi prevenită, nu doar depistată timpuriu

Colonoscopia este principalul test de screening al cancerului de colon şi rect şi unul din cele mai importante instrumente ce conduce la scăderea mortalităţii prin acest tip de cancer.

„Endoscopia digestivă inferioară (colonoscopia) reprezintă procedura prin care, cu ajutorul unui endoscop (colonoscop), se explorează rectul, colonul şi ileonul terminal în scop diagnostic şi/sau terapeutic.

Colonoscopia este, de fapt, o procedură minim-invazivă, minim-traumatică, care are scopul de a examina în mod direct interiorul colonului pe toată lungimea sa, precum şi ultima porţiune a intestinului subţire. Acest lucru este realizat cu ajutorul unui colonoscop, un tub subţire şi flexibil dotat cu un sistem de lentile, cu capacitate de mărire ori vizualizare high-definition, ce transmite informaţia video de la nivelul mucoasei intestinului, printr-un senzor, la un video-procesor care o recompune, pentru a fi vizualizată pe un monitor de către medicul care efectuează procedura”, adaugă dr. Florin Grama, medic specialist Chirurgie generală, cu competenţe în Endoscopie digestivă, chirurgie oncologică şi chirurgie laparoscopică.

Procedura este realizată de medici cu competenţă în endoscopie digestivă şi durează în medie între 20-60 minute, timp în care pacienţii sunt sedaţi pentru un confort crescut. Colonoscopia joacă un rol extrem de important în detectarea cancerului de colon sau rect în stadiu incipient, atunci când există cele mai multe şanse de tratare şi chiar vindecare.

Mai mult, poate să şi prevină afecţiunea, prin faptul că poate detecta prezenţa polipilor precanceroşi ce pot evolua în cancer. Peste 80% din cancerele colonului sau rectului se dezvoltă din aceşti polipi adenomatoşi, precanceroşi – leziuni mici ce se dezvoltă din mucoasa colo-rectală în luni de zile.

Cine trebuie să facă screeningul?

După vârsta de 45-50 de ani orice persoană din populaţia generală, fără simptome de alarmă sau fără rude cu antecedente de cancere ale tubului digestiv şi considerate astfel cu risc scăzut, trebuie să efectueze o colonoscopie de rutină.

Apariţia simptomelor menţionate mai sus trebuie să vă îndrume către medicul specialist, pentru a stabili dacă trebuie efectuată o colonoscopie.

„Dacă aveţi istoric familial de cancer de colon (rude de gradul I sau II) sau de cancere ale colonului aşa-zise ereditare (polipoza adenomatoasă familială sau cancerul non-polipozic ereditar, vă încadraţi într-o grupă cu risc crescut şi astfel trebuie să efectuaţi colonoscopia cu circa 10 ani înaintea vârstei la care cancerul a fost diagnosticat prima dată în familia dumneavoastră”, recomandă medicul.

Dieta bogată în grăsimi crește riscul

Dacă suferiţi de boli inflamatorii ale colonului de tipul bolii Crohn sau rectocolitei ulcero-hemoragice (colita ulcerativă), trebuie să ştiţi că, în decursul anilor, pot apărea leziuni maligne ale colonului şi rectului şi astfel un examen colonoscopic periodic este recomandat pentru a detecta din stadii precoce orice modificare care apare.

Dacă aveţi factori de risc pentru cancerul de colon sau rect, trebuie să consultaţi un medic gastroenterolog pentru a stabili dacă trebuie să efectuaţi colonoscopia pentru screening înaintea vârstei standard de 45-50 de ani, chiar în absenţa simptomelor.

„Aceşti factori de risc sunt: dieta bogată în grăsimi mai ales de origine animală; dieta săracă în fibre vegetale (fructe şi legume); consumul crescut de carne roşie; consumul crescut de carne înalt procesată (crenvurşti, mezeluri) sau preparată prin prăjire sau afumare; consumul cronic de alcool în exces; tabagismul cronic (fumatul); diabetul insulino-dependent; lipsa efortului fizic regulat ce asociază frecvent obezitatea”, conchide dr. Florin Grama.