Din cuprinsul articolului
Potrivit cercetătorilor sud-coreeni de la Universitatea Națională Kangwon, există o legătură semnificativă între încălzirea globală și creșterea numărului de cutremure. Într-un studiu publicat în revista Quaternary Science Reviews, acești cercetători au prezentat descoperiri privind corelații complexe dintre schimbările climatice și activitatea seismică.
Plecând de la ideea unei ciclicități a seismelor, o echipă de oameni de știință a analizat faliile tectonice din diverse regiuni ale Peninsulei Coreene. Ei au investigat deformările și formele de roci generate de mișcările seismice, utilizând metode precum datarea prin rezonanță electronică de spin pentru a înțelege mai bine evoluția seismică pe parcursul a 650.000 de ani, incluzând cinci perioade interglaciare.
Analiza detaliată a arătat o tendință clară: numărul seismelor a crescut în perioadele în care temperatura globală a fost în creștere. Această constatare a condus la două ipoteze pentru explicarea acestui fenomen.
Prima ipoteză sugerează că topirea calotelor glaciare ar fi redus presiunea asupra faliilor tectonice, ceea ce a generat o creștere semnificativă a numărului de cutremure. Cu toate acestea, distanța considerabilă între Peninsula Coreeană și regiunile unde se formează aceste calote glaciare ar sugera că impactul lor direct ar fi redus.
A doua ipoteză propune că topirea ghețarilor a dus la ridicarea nivelului apelor oceanice, ceea ce a exercitat o presiune suplimentară asupra faliilor tectonice, contribuind la activitatea seismică intensificată. Studiul s-a concentrat pe regiunea Coreei de Sud și faliile tectonice locale, însă cercetătorii consideră că această relație de cauzalitate poate fi extinsă la nivel global.
Aceste descoperiri sugerează o legătură interesantă între fenomenele climatice și mișcările tectonice, aducând în discuție implicațiile pe care schimbările climatice le pot avea asupra activității seismice la nivel mondial.
Ce înseamnă încălzire globală?
Încălzirea globală reprezintă fenomenul în creștere a temperaturilor medii de suprafață ale Pământului și atmosferei sale în ultimele decenii. Este un rezultat al acumulării excesive de gaze cu efect de seră în atmosferă, precum dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4), oxidul nitric (N2O) și alte gaze care rețin căldura în atmosferă.
Principalele cauze ale încălzirii globale sunt activitățile umane, în special arderea combustibililor fosili (cum ar fi cărbunele, petrolul și gazele naturale) pentru producerea de energie, transport și industrie. Alte surse includ defrișările masive, schimbările în utilizarea terenurilor și procesele industriale.
Încălzirea globală are efecte variate și semnificative asupra sistemului climatic și a ecosistemelor planetei noastre. Aceste efecte includ:
- Creșterea temperaturilor globale: În ultimii ani, temperatura medie globală a crescut în mod semnificativ. Datele din rapoartele IPCC (Panoul Interguvernamental pentru Schimbările Climatice) și alte organizații meteorologice indică o creștere a temperaturilor medii cu aproximativ 1,2 grade Celsius (2,2 grade Fahrenheit) peste nivelurile preindustriale, în perioada de referință până la începutul secolului XXI.
- Topirea ghețarilor: Ghețarii și calotele glaciare din regiunile polare și de munte s-au topit într-o măsură semnificativă în ultimele decenii. Studiile indică faptul că ritmul de topire a crescut, determinând reducerea maselor de gheață din Antarctica, Groenlanda și alte regiuni montane. Această topire contribuie la creșterea nivelului mărilor.
- Creșterea nivelului mărilor și oceanelor: Nivelul mărilor a crescut în medie cu aproximativ 8 – 25 centimetri (3 – 10 inch) în ultimul secol, conform datelor obținute din observații satelitare și măsurători terestre. Această creștere este rezultatul direct al topirii ghețarilor și a calotelor glaciare, precum și a expansiunii termice a apei oceanice ca urmare a încălzirii globale.
- Schimbări în modelele meteorologice: Schimbările climatice afectează modelele meteorologice, crescând frecvența și intensitatea fenomenelor extreme, cum ar fi furtunile, secetele, inundațiile și incendiile de pădure.
- Impactul asupra biodiversității și a ecosistemelor: Încălzirea globală afectează biodiversitatea și habitatul natural al multor specii, determinând schimbări în distribuția și comportamentul acestora.
- Acidificarea oceanelor: Absorbția excesivă de dioxid de carbon de către oceane duce la acidificarea apei, afectând viața marină și echilibrul ecosistemelor marine.
Încălzirea globală este o preocupare majoră la nivel global, fiind recunoscută ca una dintre cele mai mari provocări pentru omenire în secolul XXI. Comunitatea științifică și liderii mondiali recunosc necesitatea acțiunii imediate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, adoptarea surselor de energie regenerabilă și implementarea altor soluții sustenabile pentru a atenua impactul încălzirii globale și a limita schimbările climatice catastrofale.
