Avertismentul cercetătorilor. Stresul le poate îmbolnăvi pe femei de Alzheimer

Boala Alzheimer e de două ori mai frecventă la femei, decât la bărbați. Deși, speranța de viață mai mare a femei reprezintă un factor major, longevitatea nu este singura cauză a incidenței crescute. Hormonii, genetica și stilul de viață sunt toate posibile explicații. Iar, un studiu recent a scos la iveală că stresul duce la o creștere a beta-amiloidului – proteina care formează plăcile găsite în creierul persoanelor cu Alzheimer. 

Boala Alzheimer este cea mai comună formă de demență, însumând până la 70% din cazurile de demență. Potrivit Asociației pentru Alzheimer, aceasta afectează aproximativ 6 milioane de americani, iar aproximativ două treimi dintre pacienți sunt femei.

Înaintarea în vârstă este cel mai mare factor de risc pentru boala Alzheimer, iar femeile trăiesc, în medie, mai mult decât bărbații. Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), în 2021, speranța de viață a femeilor la naștere în Statele Unite a fost de 79,1 ani, comparativ cu 73,2 pentru bărbați.

Dr. Emer MacSweeney, CEO și consultant neuroradiolog la Recognition Health, a declarat pentru Medical News Today că „riscul de a dezvolta boala Alzheimer este multifactorial, cu o incidență mai mare la femei decât la bărbați, chiar dacă este ajustat pentru durata medie de viață mai lungă a femeilor.”

De ce sunt femeile mai expuse riscului decât bărbații?

Numai acești ani suplimentari de viață nu pot explica pe deplin diferența de risc pentru boala Alzheimer între femei și bărbați. Cercetări recente au sugerat că schimbările hormonale după menopauză pot contribui la creșterea riscului.

Femeile pot avea un risc genetic mai mare, de asemenea din cauza variantei genei APOE e4, care crește riscul de demență și este purtată de aproximativ 15% până la 25% dintre oameni, care pare să aibă mai mult efect la femei decât la bărbați.

De asemenea, sunt investigați factorii sociali și de stil de viață. Asociația Alzheimer a raportat recent că femeile care au un loc de muncă remunerat au înregistrat o scădere a memoriei mai lentă la sfârșitul vieții decât casnicele.

Cercetările recente s-au concentrat asupra stresulului ca factor de risc. S-a demonstrat că stresul poate accelera simptomele Alzheimer

Stresul și funcția cognitivă

Un nou studiu a descoperit că stresul duce la o creștere a beta-amiloidului la femelele de șoareci, și nu la masculi. Beta-amiloidul formează plăci în creier care interferează cu impulsurile nervoase și declanșează inflamația și se crede că sunt responsabile pentru multe dintre simptomele bolii Alzheimer.

Studiul realizat la Washington University School of Medicine, St. Louis, este publicat în Brain.

„Stresul poate avea un efect profund asupra organismului și înțelegem mai multe despre implicațiile pe care le poate avea asupra sănătății noastre mentale și fizice – atât pozitive, cât și negative”, a explicat Sebnem Unluisler, inginer genetic și director  la London Regenerative Institute în Regatul Unit.

„Stresul declanșează eliberarea de hormoni precum cortizolul și adrenalina, care, dacă sunt produși în mod excesiv sau pe o perioadă prelungită de timp, pot avea un efect extrem de negativ asupra organismului, provocând inflamații, leziuni ale ADN-ului și celulelor și accelerând procesul de îmbătrânire , care desigur poate afecta creierul și cogniția”, a adăugat specialistul.

Dr. John Cirrito, co-autorul principal al studiului și profesor la Departamentul de Neurologie de la Școala de Medicină a Universității Washington din St. Louis, a precizat, de asemenea, de ce stresul ar putea juca un rol în apariția bolii Alzheimer la femei:

„Multe alte studii au demonstrat că femeile sunt mai predispuse să fie stresate, că stresul este asociat cu un risc crescut de apariție a bolii Alzheimer și că femeile au un risc mai mare de a face boala Alzheimer. Nu suntem primii care pun cap la cap această posibilă legătură. Cu toate acestea, ar putea exista multe motive posibile care leagă stresul, femeile și boala Alzheimer, inclusiv corelaționale, comorbidități și stilul de viață.”

„Studiul nostru demonstrează o legătură directă între stres și boala Alzheimer la femei la nivel celular”, a spus cercetătorul, pentru MNT.

Măsurarea răspunsului la stres

„În timp ce stresul a fost acceptat ca un factor de risc semnificativ, Edwards și colegii săi au furnizat noi date din studiile pe șoareci pentru a explica de ce un răspuns diferit la stres poate explica incidența mai mare a bolii Alzheimer la femei, în comparație cu bărbații”, a spus dr. MacSweeney.

Folosind șoareci, cercetătorii din studiul actual au investigat efectul stresului asupra nivelurilor de beta-amiloid din fluidul interstițial. Hipocampul este o zonă a creierului care este afectată în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer și continuă să se deterioreze pe măsură ce boala progresează.

Ei au expus șoarecii la unul dintre cei doi factori de stres – stresul de reținere sau stresul olfactiv – timp de 3 ore.

Stresul de reținere a implicat plasarea șoarecilor într-un recipient mic, transparent, din plastic, cu găuri de aer care restricționau mișcarea.

Pentru stresul olfactiv, un tub mic care conține 0,1 mililitri (ml) de urină de la un prădător (vulpe, roșu sau coiot) a fost plasat în cușca lor normală. Urina a fost schimbată la fiecare 30 de minute, astfel încât șoarecii nu s-au obișnuit cu mirosul prădătorului.

Nivelurile de beta-amiloid au fost măsurate înainte, în timpul și după situația stresantă, pentru un total de 22 de ore.

Diferențe între sexe

Cercetătorii au măsurat nivelurile de hormoni de stres din sângele șoarecilor și au descoperit că masculii și femelele se confruntă cu niveluri similare de stres. Dar a existat o diferență semnificativă în nivelurile de beta-amiloid.

La femele, nivelurile de beta-amiloid din lichidul interstițial au crescut cu aproximativ 50% în primele 2 ore de stres și au rămas ridicate pentru restul perioadei de monitorizare. Doar aproximativ 20% dintre șoarecii masculi au prezentat o creștere mică, întârziată, a beta-amiloidului.

Dr. Cirrito a explicat importanța creșterii beta-amiloidului în lichidul interstițial: „La șoareci există o corelație strânsă între concentrația de [lichid interstițial] beta-amiloid într-o regiune a creierului și dacă sau cât de mult acea regiune dezvoltă plăci de beta-amiloid. Beta-amiloidul [lichid interstițial] crescut conduce, de asemenea, la formarea plăcii (divers cu beta-amiloid [lichid interstițial] suprimat).”

Cu toate acestea, el a adăugat că „este dificil să facem această comparație directă la oameni, deoarece nu putem măsura [lichidul interstițial] la fel de ușor la oameni”.

Calea celulară

Cheia diferenței dintre bărbați și femei a fost răspunsul celular la hormonul de stres, factorul de eliberare a corticotropinei (CRF).

La femele, celulele nervoase preiau acest hormon. Cascada de evenimente care urmează crește nivelurile de beta-amiloid din creier. Celulele nervoase ale șoarecilor masculi nu preiau hormonul.

Cercetătorii sugerează că acest lucru se datorează faptului că receptorul CRF acționează diferit la bărbați și la femei.

„Deși studiul sugerează cu tărie că stresul este un factor potențial care poate influența riscul, în mod semnificativ, este încă doar unul dintre numeroșii factori. Cu toate acestea, autorii sunt primii care au determinat, la nivel de semnalizare celulară, de ce stresul afectează în mod diferențial proteinele asociate bolii la bărbați și femei”, a precizat dr.  Emer MacSweeney.

Se poate întâmpla același lucru și la oameni?

Deși, această descoperire la șoareci este importantă, cercetătorii recunosc că mecanismul poate să nu fie același la oameni. Cu toate acestea, descoperirile lor pot ajuta să arate direcții pentru cercetări și tratament ulterioare, după cum a explicat dr. MacSweeney.

„Nu este posibil să extrapolăm, cu încredere, că acest răspuns diferențial la stres la șoareci se traduce exact la oameni. Cu toate acestea, explicația fiziologică la șoareci este interesantă și ar putea oferi, cel puțin parțial, explicația pentru diferențele de gen între bărbați și femei pentru riscul de Alzheimer. Descoperirea este, la rândul său, importantă în orientarea cercetărilor farmaceutice viitoare către noi opțiuni de tratament, care pot fi diferite între bărbați și femei”, a adăugat medicul.