Din cuprinsul articolului
Avertisment despre toxina din rafturi: Poate cauza cancer, diabet, obezitate sau boli de inimă. Vlad Ciurea: Afectează creierul, până la epuizare și distrugere.
Adeseori, multe din produsele pe care le considerăm sănătoase sunt, de fapt, opusul ideii de sănătate. Din dorința de a evita zahărul, foarte multe persoane apelează la îndulcitorii artificiali.
Câți dintre noi nu am apelat la ciocolată sau la sucurile în variantă „light” sau „zero calorii” gândindu-ne că sunt o alegere bună care ne aduce o cantitate foarte mică, minimă de calorii.
Doar că aceste substanțe pot avea consecințe extrem de grave asupra sănătății noastre iar această alegere poate fi extrem de periculoasă, în timp.
Consumul aspartamului, catalogat de specialiști printre cei mai periculoși, duce la cancer, diabet, obezitate sau boli de inimă.
Ce este aspartamul (E951)
Aspartamul sau E 951 este un îndulcitor artificial folosit ca înlocuitor al zahărului în peste 6000 de produse. Ţinând cont că este de 200 de ori mai dulce decât zahărul şi deci cantitatea folosită este de 200 de ori mai mică putem spune că este un îndulcitor fără valoare calorică.
Aspartamul poate fi sintetizat din doi aminoacizi – fenilalanina şi acid aspartic. Stabilitatea aspartamului în alimente depinde de pH-ul acestora şi poate fi stabil cateva zile la pH 7 şi până la 300 de zile la pH 4.
Din această cauză E 951 este găsit în multe produse alimentare în combinaţie cu îndulcitori mult mai stabili, cum ar fi zaharina.
Acest îndulcitor este folosit în următoartele produse:
- băuturi carbogazoase cu arome și coloranți
- diferite tipuri de dulciuri
- înghețată (nu este permis să adăugați E-951 la tipurile sale lactate și cremoase)
- conserve și gemuri
- muştar
- ketchup
- supe pentru gătit instant
- iaurturi
- băuturi instant cu ceai și cafea
- băuturi spirtoase cu un conținut de etanol mai mic de 15%
Avertisment despre toxina din rafturi: Poate cauza cancer, diabet, obezitate sau boli de inimă
Aspartamul a fost inclus în lista chimicalelor care pot provoca cancer. Mai multe studii au arătat o legătură clară între formaldehidă și cancer, fiind clasificat de catre Environmental Protection Agency din SUA drept „carcinogen uman probabil”.
În mod ironic, deși oamenii apelează la dulciuri și sucuri cu îndulcitori pentru a slăbi, studiile arată că aspartamul aduce kilograme în plus, fiind chiar mai dăunător decât zahărul.
Mai mult, oamenii de știință au identificat o legătură între aspartam și producția naturală a organismului de hormoni, ceea ce ar avea ca efect creșterea apetitului si pofta de dulce.
Cercetătorii au mai descoperit că aspartamul înrăutățeste sensibilitatea la insulină, având consecințe negative asupra diabeticilor.
Afectează creierul, până la epuizare și distrugere
Celebrul neurochirurg Vlad Ciurea atrage atenția asupra faptului ca mâncarea să fie cât mai proaspătă, mai sănătoasă, mai săracă în E-uri.
„E bine de știut că mâncarea procesată vine uneori “la pachet” cu surprize neplăcute pentru organism, celebrele E-uri.
Unele sunt teribil de periculoase. Am colaborat la scrierea unui Ghid de buzunar chiar pe această temă”, a scris prof. Vlad Ciurea pe pagina sa de Facebook.
Un exemplu dat în acest sens este E951, adică aspartamul, „un îndulcitor de aproape 200 de ori mai dulce decât zahărul”, dar care “suprastimulează neuronii, până la epuizare și distrugere”.
Mâncarea procesată și fast-food-ul sunt ieftine și accesibile, dar trebuie evitate tocmai din acest motiv.
„Un exemplu: E 951, îndulcitor și potențiator de arome sintetic. Este de aproape 200 de ori mai dulce decât zahărul! Se descompune, printre altele, în acid aspartic. Acesta suprastimulează neuronii, până la epuizare și distrugere.
Prin urmare produce migrene, amețeli, oboseală cronică și multe altele. Nu întâmplător este interzisă utilizarea acestui E 951 în alimentele destinate sugarilor și copiilor mici.
Din păcate, educația alimentară este redusă la noi… Produsele fast-food și în general mâncarea procesată sunt la îndemână și la prețuri mici.
Recomand să fim atenți la acest aspect în îngrijirea copiilor, adolescenților și tinerilor noștri”, a concluzionat Alexandru Vlad Ciurea, doctor în ştiinţe medicale şi profesor universitar.
