Avantajele chirurgiei cardiace minim invazive

Prof. univ. dr. Ali Civelek, medic specialist în medicina cardiovasculară ne atrage atenţia asupra faptului că afecţiunile cardiace reprezintă încă una dintre cele mai mari probleme de sănătate, cu toate că ştiinţa medicinii s-a dezvoltat atât de mult în ultimii ani şi ne relatează următoarele: “afecţiunile cardiace coronariene reprezintă un număr mare al afecţiunilor pacienţilor din grupa de vârsta a adulţilor, iar afecţiunile valvelor cardiace şi dilataţiile vasculare denumite anevrisme reprezintă de asemenea alte afecţiuni importante ale pacienţilor adulţi”.

Odată cu dezvoltarea tehnologiei au fost obţinute rezultate importante şi în tratamentele afecţiunilor cardiace. În prezent, unele afecţiuni cardiace sunt tratate fără a mai fi necesară intervenţia chirurgicală. Pentru tratarea afecţiunilor cardiace coronariene serioase, afecţiunilor valvelor cardiace şi anevrismelor aortice încă mai sunt necesare intervenţiile chirurgicale.

În paralele cu dezvoltările tehnologice pentru tratamentele nechirurgicale, au fost înregistrate o serie de progrese şi în ceea ce priveşte tratamentele chirurgicale ale afecţiunilor cardiace. Cea mai importantă dintre acestea este „Chirurgia cardiacă minim invazivă”. Procesul de recuperare după o operaţie de inimă este mai lung în comparaţie cu alte operaţii. Revenirea pacienţilor la activităţile fizice normale şi muncă durează o perioadă în jur de două-trei luni. Aceşti factori i-au stimulat pe specialişti în a căuta metode cu reuşită la fel de mare ca şi metodele tradiţionale dar în care pacienţii se pot recupera mai rapid. Aşa a fost descoperită chirurgia cardiacă minim invazivă.

În timpul operaţiilor de inimă tradiţionale, sternul este tăiat şi astfel se ajunge la inimă. În acest timp pacientul este conectat la un aparat de susţinere a activităţii inimii şi a plămânilor iar operaţia este efectuată cu inima oprită. Utilizarea acestei metode presupune nu numai oprirea inimii, ci şi a plămânilor, iar sângele pacientului circulă prin organele vitale şi le oxigenează prin aparatul de susţinere a activităţii  inimii şi a plămânilor. Contactul sângelui pacientului cu un mediu nenatural, poate produce unele reacţii în organism după operaţie şi în special rinichii şi rareori creierul pot fi afectaţi de această situaţie. Vindecarea sternului tăiat durează o perioadă în jur de 2-3 luni. În această perioadă, pacienţii sunt obligaţi să stea culcaţi pe spate mult, nu pot să ridice greutăţi sau să conducă maşina. Din această cauză, revenirea acestora la serviciu poate dura în jur de 2-3 luni.

Metoda minim invazivă – cunoscută şi sub denumirea de „operaţii de inimă efectuate prin incizie la nivelul subraţului” – presupune o incizie de aproximativ 7 cm efectuată sub sânul pacientului, incizie prin care „fără a mai fi efectuată secţionarea vreunui os”, se ajunge la inimă printre coaste.

“Intervenţiile bypass coronariene minim invazive sunt efectuate printr-o incizie efectuată sub sânul stâng al pacientului prin care se ajunge la inima pacientului unde artera este accesată cu vedere liberă. Intervenţia coronariană bypass este efectuată în timp ce inima funcţionează fără ca pacientul să fie conectat la aparatul de susţinere a activităţii inimii şi a plămânilor”, afirmă medicul.

Metoda minim invazivă are o multitudine de avantaje în comparaţie cu chirurgia coronariană bypass.

“În primul rând, sternul pacientului nu este tăiat ceea ce face ca recuperarea să fie mult mai rapidă. De asemenea, pacientul nu mai este obligat să stea culcat pe spate, ci poate să stea în poziţia în care se simte lejer. Desigur că aceasta oferă pacientului un confort sporit iar durerea după acest tip de intervenţie este mult mai redusă decât în cazul celeilalte metode. Pacienţii pot reveni la activităţile zilnice mult mai rapid şi după externare pot chiar şi să conducă maşina. Intervenţia este efectuată cu inima în funcţiune”, explică specialistul în medicina cardiovasculară

Un al doilea aspect important este că, în timpul intervenţiei, pacientul nu este conectat la aparatul de susţinerea activităţii inimii şi a plămânilor. Deoarece intervenţia este efectuată cu inima în funcţiune, pacientul este protejat de eventualele dezavantaje ale acestui aparat.

Un al treilea avantaj important este faptul că în timpul intervenţiei sau după aceasta nu este nevoie aproape deloc de sânge sau alte substanţe. În final, pacienţii se vindecă mult mai repede şi revin la activitate într-o perioadă mult mai scurtă. Utilizând această metodă, pot fi efectuate intervenţii coronariene bypass la 3-4 artere.

O altă metodă, denumită metoda hibrid, este utilizată pentru tratarea pacienţilor cărora la unele dintre artere nu le poate fi efectuată intervenţia bypass, prin dispunerea unui stent coronarian prin metoda minim invazivă. Astfel, fie că este vorba de intervenţia minim invazivă de bypass coronarian, fie că este vorba de abordarea hibridă, majoritatea afecţiunilor arterelor coronariene pot fi tratate cu succes, explică doctorul.

În cazul intervenţiilor minim invazive la valvele cardiace, se efectuează o incizie de data aceasta în partea dreaptă a sânului prin care se ajunge la inimă. Deoarece în cazul operaţiilor de valvă inima pacientului trebuie oprită pentru ca valvele să poată fi accesate, este obligatoriu să se utilizeze aparatul de susţinere a activităţii inimii şi a plămânilor. Pacientul este conectat la aparatul de susţinere în general prin zona inghinală dreapta. Se efectuează o mică incizie la nivelul arterei şi venei din zona inghinală şi printr-o canulă pacientul este conectat la aparatul de susţinere. În timpul operaţiei, se efectuează o mică incizie la nivelul pieptului prin care se montează o cameră de luat vederi prin intermediul căreia toate operaţiunile sunt urmărite pe un ecran mare. Prin această metodă afecţiunile valvelor mitrală şi tricuspidă pot fi fie vindecate fie înlocuite. Orificiile cardiace congenitale pot fi închise prin intermediul acestei metode, explică prof. univ. dr. Ali Civelek.

Chiar dacă faptul că sternul nu este tăiat, ceea ce este un aspect destul de important, nu este în faptul singurul. Expresia „minim invaziv” din cadrul acestei metode nu are legătură numai cu tăierea pielii sau a sternului, ci cuprinde întregul concept la intervenţiei. Prin această metodă, traumatizarea inimii este mult redusă. “Cu cât un ţesut este mai puţin atins, cu atât mai puţin va fi traumatizat. Inciziile mici reduc mărimea atingerii inimii şi astfel inima este mai puţin traumatizată. Neutilizarea aparatului de susţinere a activităţii inimii şi plămânilor în timpul intervenţiilor coronariene de bypass, efectuarea bypass-ului cu inima în funcţiune, neutilizarea de sânge sau alte substanţe face ca procesul de recuperare să fie şi mai rapid. Un alt aspect important este şi faptul că „infecţiile de stern” de care majoritatea pacienţilor se tem, nu intervin în cazul acestei metode. Şi din punct de vedere cosmetic rezultatele sunt perfecte. În special în cazul femeilor, inciziile sunt efectuate sub sân iar după operaţie nu rămâne nici un semn”, explică chirurgul.

Teoretic vorbind, majoritatea pacienţilor care trebuie să facă operaţie la inimă pot fi operaţi cu metoda minim invazivă. Însă este important ca aceştia să nu fi suferit de vreo afecţiune pulmonară deoarece accesul la inimă se realizează printr-o incizie efectuată în partea dreaptă sau stângă a pieptului. Lipiturile de la nivelul plămânului pot obstrucţiona accesul la inimă. Şi în cazul pacienţilor obezi există probleme asemănătoare. Numărul de artere afectate, localizarea acestora la nivelul inimii se numără printre aspectele importante ce trebuie avute în vedere atunci când este decisă utilizarea acestei metode la pacienţii cărora trebuie să li se efectueze bypass coronarian, explică doctorii.

“În cazul operaţiilor tradiţionale de inimă, pacienţii stau în spital în jur de 6-7 zile şi în general îşi reiau activitatea după 2-3 săptămâni. O parte importantă a acestui proces o ocupă perioada de vindecare a sternului care a fost tăiat. În cazul intervenţiilor minim invazive, pacienţii rămân în spital 4-5 zile după care pot fi externaţi şi după 3 săptămâni îşi pot relua activitatea. Pacienţii care în cazul operaţiei tradiţionale îşi pot relua activitate după 3 luni, cu această metodă nouă pot reveni complet la activitate, pot face sport şi pot efectua în mod normal orice activitate fizică după 3 săptămâni. Pe scurt, procesul de vindecare este redus de la 3 luni la 3 săptămâni”, conchide medicul.