Irina Lungu

Un aminoacid care are rol in principal in sinteza neurotransmitatorilor. Laptele uman este bogat in taurina, in comparatie cu laptele de vaca.

Inaltime a corpului omenesc. Sinonime: statura, silueta.

Tratament terapeutic care consta in bai de mare asociate cu aer marin, folosit in boli ca reumatismul cronic, sinuzita.

Tulburare de limbaj caracterizata printr-un vorbit rapid, precipitat, cu debit mare de cuvinte.

Formatiune anatomica de forma tubulara. Sinonim: tuba.

Metoda de explorare vizuala, cu ajutorul salpingoscopului, a orificiului faringian al trompei lui Eustachio.

Ablatie chirurgicala a unei trompe uterine sau a ambelor. O salpingectomie este indicata in tratamentul unei infectii a trompelor (hidrosalpinx, ori acumularea de ser in trompa; piosalpinx, ori acumularea de puroi in trompa) sau pentru a trata o sarcina extrauterina tubara. Ea poate fi practicata prin laparotomie (deschidere chirurgicala a abdomenului) sau prin celiochirurgie (introducere de instrumente printr-o mica incizie abdominala). Anestezia este intotdeauna generala si spitalizarea variaza ca durata intre 4 si 7 zile, in primul caz, si intre 24 si 72 ore in al doilea caz. O salpingectomie a unei trompe nu afecteaza in nici un fel fertilitatea femeii daca cealalta trompa este functionala; in schimb, o salpingectomie a ambelor trompe antreneaza o sterilitate definitiva.

Referitor la saliva. Sunt glande sub limba, care secreta saliva.

Miscari bruste ale fetei si ale membrelor inferioare, proprii coreei lui Sydenham.

Forma de homosexualitate feminina prin cunilinctie.

Obtinere a unei placeri sexuale prin intermediul suferintei (fizice sau morale). Nu se vorbeste de sadomasochism decat atunci cand o relatie conduce in mod sistematic la situatia in care unul dintre parteneri isi exprima dorinta prin supunere (masochism), iar celalalt si-o satisface prin dominare (sadism). Desi este vorba de o forma regresiva de schimb amoros, sexologii nu vad decat un interes relativ in demersul de a vindeca, in numele „normalitatii” aceasta manifestare, care constituie o stare de fapt in care cuplul respectiv isi gaseste echilibrul. Nu la fel stau lucrurile si in cazul sadismului psihopatic (agresiune, viol etc.), care dezvaluie o dereglare grava a personalitatii. Sinonim: masochism.

Placere patologica de a chinui. Sinonim: cruzime.

Trompa uterina dilatata si obstruata de diverse continuturi (lichid – hirosalpinx, puroi – piosalpinx, sange – hematosalpinx).

Os constituit prin sudura celor cinci vertebre sacrale, care uneste rahisul cu bazinul. Structura – Sacrumul (sau osul sacru) se articuleaza lateral cu oasele iliace (articulatia sacroiliaca) si, la fata lui superioara, cu ultima vertebra lombara a rahisului (articulatia lombosacrala). Extremitatea lui inferioara se articuleaza cu coccisul (articulatia sacrococcigiana). Patologie – O anomalie de pozitie sau de forma a sacrumului, la femeie, poate avea o incidenta importanta asupra desfasurarii nasterii, mai ales daca este vorba de o prezentatie a fatului cu sezutul. – Fracturile sacrumului sunt rare, ele nu antreneaza practic niciodata deplasarea osoasa, dar se complica adesea cu leziuni ale plexului sacral (plex nervos format din unirea trunchiului lombosacral cu ramura anterioara a primilor 3 nervi sacrali). – Lombalizarea este o anomalie congenitala a primei vertebre sacrale care, in loc sa fie sudata – cum este normal de celelalte vertebre care formeaza sacrumul, se afla separata si constituie o vertebra libera suplimentara. – Tumorile sacrococcigiene sunt congenitale dar pot sa nu fie puse in evidenta decat la varsta adulta. La nou-nascut si la sugar, ele se numesc teratoame si sunt benigne sau maligne, formate din tesut epidermoid, osos, mucos sau nervos; la adult, este vorba de tumori uneori maligne care poarta numele de cordom (cordoblastom).

Inflamatia articulatiei sacroiliace.

Termen folosit in nomenclatura anatomica pentru a desemna formatiuni cavitare sacciforme.

Formarea unei sparturi in retina (membrana nervoasa sensibila la lumina care tapeteaza fundul ochiului), de cele mai multe ori la periferia ei. O ruptura retiniana apare in zonele de fragilitate ale retinei si se observa mai frecvent la subiectii afectati de o miopie puternica a caror retina este uneori mai firava. Subiectul atins de ruptura retiniana observa uneori fulgere albastrui, fixe, mai ales noaptea. Complicatia principala a unei rupturi retiniene este dezlipirea de retina. Tratament – Tratamentul obisnuit este fotocoagularea cu laser de argon, practicata in cursul unei consultatii; ea consta in efectuarea unor mici arsuri in jurul rupturii cu scopul de a o fixa, fara a duce totusi la disparitia ei. Reactia inflamatorie care urmeaza face ca retina sa adere la epiteliul pigmentar subiacent, impiedicand dezlipirea sa. Cicatricea nu este consolidata decat dupa un rastimp de trei saptamani pana la o luna cand ruptura este deja ridicata de lichidul vitros, se recurge uneori la o crioaplicatie (aplicare a frigului prin sclerotica) sub anestezie locala sau generala. Acest tratament necesita o spitalizare de 24 pana la 48 ore. Pacientul trebuie sa se limiteze la o activitate linistita atata vreme cat cicatrizarea nu este definitiva. Sunt posibile recidive in anii urmatori.

Ruperea membranei amniotice cu mai mult de 24 de ore inainte de momentul nasterii (la gravida la termen).

Ruptura unui muschi provocata de un efort prea intens. O ruptura musculara survine de cele mai multe ori la un sportiv insuficient antrenat. Ea se manifesta printr-o durere acuta, care poate provoca o sincopa. La cateva zile dupa traumatism, apare un hematom la suprafata muschiului. Tratamentul – Acesta implica repausul complet al subiectului timp de doua zile, tinerea membrului in pozitie ridicata urmata cu aplicarea, doua ore pe zi, a unei pungi cu gheata si luarea de antiinflamatoare nesteroidiene si de miorelaxante. Dupa doua zile, daca hematomul este voluminos, poate fi punctionat sub ecografie apoi bandajat. Reluarea activitatii sportive nu este posibila inainte de o luna dupa accident.

Semn clasic al inflamatiei care semnifica modificarea culorii (inrosirea) zonei inflamate.

Slabirea functiilor organice si psihice, provocata de varsta avansata. Sinonime: ramolire, decrepitudine, senilitate.

Element radioactiv. In medicina nucleara sunt utilizate numeroase radioelemente. Cele mai curente sunt tehnetiul (99Tc), taliul (201Tl), iodul radioactiv (123I, 125I, 131I) si indiul (111In). Un radioelement este utilizat uneori singur, dar, de cele mai multe ori, el este legat de o molecula complexa. Detectia lui este posibila multumita radiatiei pe care o emite, indeplinind astfel functia de „marker” al moleculei, care din acest motiv se numeste „marcata”. Utilizare in scopuri de diagnostic si terapeutice. Radioelementele sunt utilizate in imageria medicala (scintigrafie), in tratamentele cu medicamente radioactive (radioterapie metabolica) si in anumite tehnici de analiza a prelevatelor biologice. Ele mai sunt intrebuintate in dispozitivele de tratament prin iradiere cum ar fi cobaltoterapia (denumita impropriu bomba cu cobalt). Sinonim: radioelement.

Imagine a organelor mari (inima, plamani) continute in cusca toracica, obtinuta prin expunerea toracelui la radiatii X. Radiografia toracica este unul dintre examenele cel mai frecvent prescrise in radiologie si in imageria medicala. Indicatii – O radiografie toracica permite sa fie recunoscute cele mai multe dintre leziunile pulmonare, cum ar fi cele ale tuberculozei, pneumopatiile infectioase, pneumonia indeosebi sau edemul pulmonar. Ea usureaza, de asemenea, diagnosticarea infectiilor pleurei (pleurezie, pneumotorax), precum si a afectiunilor care modifica forma inimii si a vaselor (insuficienta cardiaca, anevrism al aortei) sau cele ale mediastinului (adenopatii). Pregatire si desfasurare – Aceasta radiografie se efectueaza fara pregatire, in cadrul consultatiei intr-un cabinet de radiologie, la spital sau in afara acestuia. Daca radiografia toracica nu este suficianta pentru stabilirea diagnosticului, medicul poate prescrie un scaner toracic, care a inlocuit tomografiile. Acesta permite decelarea leziunilor mai mici datorita sensibilitatii sale ridicate la contrastul dintre tesutul pulmonar si aerul pe care il contin bronhiile si plamanii. Contraindicatii – Acest examen nu se mai practica in mod sistematic in cadrul medicinei scolare sau al medicinei muncii cu scopul de a limita expunerea la radiatiile X. Indicatiile sale sunt, de asemenea, mai limitate in timpul unei spitalizari sau inaintea unei interventii chirurgicale. Acest examen este preferabil sa fie evitat in cursul sarcinii.

Element radioactiv. In medicina nucleara sunt utilizate numeroase radioelemente. Cele mai curente sunt tehnetiul (99Tc), taliul (201Tl), iodul radioactiv (123I, 125I, 131I) si indiul (111In). Un radioelement este utilizat uneori singur, dar, de cele mai multe ori, el este legat de o molecula complexa. Detectia lui este posibila multumita radiatiei pe care o emite, indeplinind astfel functia de „marker” al moleculei, care din acest motiv se numeste „marcata”. Utilizare in scopuri de diagnostic si terapeutice. Radioelementele sunt utilizate in imageria medicala (scintigrafie), in tratamentele cu medicamente radioactive (radioterapie metabolica) si in anumite tehnici de analiza a prelevatelor biologice. Ele mai sunt intrebuintate in dispozitivele de tratament prin iradiere cum ar fi cobaltoterapia (denumita impropriu bomba cu cobalt). Sinonim: radioizotop.

Articulatie radio-carpiana: articulatia dintre radius (os al antebratului) si carp (oasele de la incheietura mainii).

Particula sau radiatie energetica susceptibila sa transmita materiei iradiate energia sa, sa o ionizeze (conferind o incarcatura pozitiva sau negativa atomilor sau moleculelor care compun aceasta materie) si sa antreneze uneori o recombinare sau o reactie chimica. Efecte nedorite – Acestea pot fi greturile, varsaturile, o stare de anxietate. De asemenea, pot fi intalnite dermite ca petesiile (mici pete hemoragice subcutanate), o cataracta, leziuni ale maduvei osoase. Diareea sangvinolenta, leziunile tubului digestiv, o atingere a sistemului imunitar, leziuni ale sistemului nervos, un edem cerebral pot, de asemenea, sa intervina. Acumularea unor doze de radiatii ionizante antreneaza si alte tipuri de leziuni, intre care cancerele. Riscul de transmisie la descendenti a unei anomalii genetice legata de radiatiile ionizante ar fi de aproximativ 1% per sievert (unitatea SI pentru doza) care a afectat unul dintre parinti.

Un indicator al dezvoltarii intelectuale. In copilarie si in viata adulta, el reprezinta capacitatea intelectuala in relatie cu restul populatiei; in copilarie, poate de asemenea sa reprezinte ritmul de dezvoltare (varsta mentala). Majoritatea testelor de inteligenta sunt construite astfel incat IQ in populatia generala are o medie de 100 si o deviatie standard de aproximativ 15. Sinonim: coeficient de inteligenta, coeficient intelectual, IQ.

Denumire generica pentru afectiunile cutanate in care apar papiloame.

Inflamatie a tesutului adipos subcutanat. O paniculita poate fi provocata de luarea unor medicamente, de o boala generala (lupus eritematos, sarcoidoza, tuberculoza) sau de unii factori locali: frigul, frecarile cauzate de purtatul unor haine prea stramte. Simptome si semne – Boala se manifesta prin aparitia sub piele a unor tumefactii roz sau galbene, in general calde si sensibile, amplasate adesea pe membrele inferioare. Tratament – Acesta cuprinde concomitent tratamentul simptomelor (repausul gambelor in pozitie suprainaltata, luarea de medicamente antiinflamatoare) si, atunci cand este posibil, suprimarea cauzei.