Irina Lungu

Termen generic prin care este desemnat ansamblul microorganismelor unicelulare, care nu apartin nici regnului vegetal, nici regnului animal, ci grupei protistelor procariote. Fiinta apartinand unui grup caracterizat printr-o structura unicelulara foarte simpla, cu nucleu difuz si care se reproduce prin sciziparitate (divizarea in doua). Unele bacterii au un efect benefic asupra organismului: cele care traiesc in intestin si contribuie la digestie si cele care, prezente in permanenta pe piele, impiedica bacteriile patogene sa o colonizeze (flora saprofita). Alte bacterii sunt patogene si se afla la originea a numeroase afectiuni. Ele patrund in organism in diferite moduri: inhalare (tuberculoza, difterie, tuse convulsiva), ingestie (febra tifoida), prin aparatul urogenital (bolile cu transmitere sexuala, ca sifilisul si blenoragia), prin plagi (tetanosul) sau prin foliculii pilosi (furuncule). Infectiile bacteriene cutanate sunt favorizate de caldura, transpiratie si astuparea pielii cu scutece sau cu pansamente.

Stiinta medicala traditionala indiana; este cel mai vechi sistem medical din lume de intretinere a sanatatii, de prevenire si eliminare a bolilor.

Care se refera la axon.

Acid mineral puternic coroziv. Formula chimica: HNO3.

Reducerea, pana la absenta uneori, a secretiilor digestive.

Masa de granule de material care contine calciu, gasita frecvent in glanda hipofiza.

Accident neurologic localizat, cu durata mai mare de 24 ore, cauzat de o leziune vasculara cerebrala. Diferitele tipuri de accident vascular cerebral – Accidentele vasculare cerebrale ischemice, numite si infarcte cerebrale sau inca si ramolismente cerebrale, apar cel mai adesea ca o consecinta a unui trombus (cheag de sange care se formeaza intr-o artera), a unui embola (corp strain sau un trombus mobilizat care, antrenat prin circulatie, va produce obstructia arterei) sau o ingustare a arterei favorizata de ateroscleroza (ingrosarea invelisului intern al peretelui arterial). Ultima este cauza principala a accidentelor vasculare cerebrale ischemice. – Accidentele vasculare cerebrale hemoragice se datoreaza unei scurgeri de sange in tesutul cerebral. Cauza lor o constituie in general hipertensiunea arteriala sau, mult mai rar, malformatiile vasculare (angiom, anevrism), tulburarile de coagulare sau complicatiile unui tratament anticoagulant. Simptome si diagnostic – Simptomele observate (hemiplegie, tulburari de sensibilitate, ale campului vizual, paralizia unuia sau mai multor nervi cranieni, afazie tulburari de vorbire etc.) pot fi izolate sau asociate in diferite modalitati dupa sediul si intinderea accidentului vascular cerebral. O scanografie cerebrala este indispensabila pentru a confirma diagnosticul si pentru a preciza natura ischemica sau hemoragica a accidentului. Alte examene – analize de sange, ecografie cardiaca, explorare a arterelor care iriga creierul prin metoda Doppler sau prin arteriografie – permit determinarea cauzei. O punctie lombara poate fi necesara pentru decelarea unei hemoragii meningeene asociate. Tratament si prevenire – Tratamentul accidentului vascular cerebral, cu o eficacitate limitata, are mai ales drept scop asigurarea functiunilor vitale ale bolnavului si evitarea extinderii leziunilor cerebrale. In unele cazuri, este necesara o interventie de chirurgie vasculara cu scopul de a practica ablatia unei malformatii vasculare si de a reduce astfel riscurile unui nou accident vascular cerebral. Bolnavii spitalizati care si-au pierdut partial sau total starea de constienta trebuie sa aiba caile respiratorii degajate si trebuie sa fie hraniti fie prin perfuzie intravenoasa, fie prin sonda nazogastrica. Dupa faza acuta intervine faza de recuperare. Aceasta, treptata si mai mult sau mai putin completa, este usurata prin practicarea unei reeducari destinate sa trateze deficitele motorii sau senzitive si sa duca la regresia tulburarilor de vorbire. Multi bolnavi care au fost afectati de paralizie ajung sa mearga din nou cu ajutorul unei reeducari adecvate. In schimb, deficitele intelectuale sunt adesea ireversibile. Prevenirea recidivelor este bazata pe corectarea factorilor de risc: tratarea unei hipertensiuni arteriale, a unei hipercolesterolemii, a unui diabet, dar mai ales suprimarea fumatului. Atunci cand accidentul vascular cerebral a fost provocat de o embolie, bolnavul poate primi un tratament antiagregant plachetar (aspirina) sau anticoagulant. In acest caz, tratamentul este adesea prescris pe viata.

Necroza a unei parti mai mult sau mai putin importante a encefalului, legata de obstructia uneia dintre arterele care il iriga. Infarctul cerebral este forma cea mai grava a ischemiei cerebrale (micsorarea aporturilor sangvine arteriale la creier). Cauza cea mai frecvent constatata este o tromboza (obstructia cu un cheag sau trombus), favorizata de prezenta, in interiorul arterei, a unei placi de aterom (depunere de colesterol). O a doua cauza este embolia, migrarea unui fragment de trombus sau a unei placi de aterom situate in amonte pe o artera (carotida sau aorta toracica) sau in inima. Simptome si semne – Acestea depind de teritoriul cerebral al necrozei, deci de artera implicata. Obstructia unei ramuri a carotidei interne provoaca o hemiplegie, uneori o afazie (tulburare de vorbire). Obstructia unei ramuri a trunchiului bazilar (artera nascuta din reunirea a doua artere vertebrale, destinata partii posterioare a cerebelului) provoaca fie tulburari vizuale complexe (pierderea unei parti a campului vizual, tulburarea recunoasterii vizuale), fie un sindrom altern (hemiplegia uneia din parti, paralizia fetei de pe cealalta parte) sau un sindrom cerebelos si vestibular (tulburari ale coordonarii miscarilor, vertijuri). Diagnostic si tratament – Diagnosticul se pune pe baza unei examinari scaner. Tratamentul, in faza acuta, este indeosebi cel al simptomelor: el vizeaza mentinerea functiilor vitale, evitarea extinderii leziunilor si complicatiilor legate de imobilizarea la pat. Pe termen lung, medicamentele anticoagulante sau antiagregante evita recidivele. Evolutia se face in mod obisnuit spre o recuperare treptata a deficitului sau deficitelor neurologice (motricitate, limbaj); recuperarea este ajutata prin adaptarea ei la fiecare caz. Sinonim: infarct cerebral, ramolisment cerebral.

Nervul accesor, perechea a XI-a de nervi cranieni.

Parazit de talie mica, cu capul, toracele si abdomenul nediferentiate, fiind purtatorul de germeni ai unor boli grave. Acarienii, ca si insectele, sunt artropode. Ei sunt ectoparaziti (traiesc pe piele), in general hematofagi (se hranesc cu sangele gazdei lor). Unii nu provoaca decat neplaceri cutanate, ca mancarimile: larva capusei, sarcoptul scabiei. Altele, precum capusele, transmit boli infectioase: arboviroze (diverse febre virale), rickettsioze (febrele purpurice), febra Q, borrelioze (febre recurente, boala Lyme). De altfel, inhalarea de acarieni morti, continuti in praful de casa, favorizeaza crizele de astm la subiectii predispusi.

Apofiza spinoasa a vertebrelor.

Simptom de afazie care consta in imposibilitatea de a utiliza cifrele si numerele si de a efectua calcule matematice elementare.

Tulburare a functiei musculaturii esofagiene, constand din hipertonia sfincterului esofagian inferior, absenta relaxarii sale in cursul deglutitiei si absenta undelor peristaltice normale in cele 2/3 inferioare ale esofagului.

Simptom psihic caracterizat prin lipsa mai mult sau mai putin pronuntata a vointei, antrenand o inhibare a activitatii fizice si intelectuale.

Desprinderea placentei de la pozitia normala, cauzata de detasarea completa sau partiala a acesteia de peretele uterin.

Operatie constand din indepartarea unui organ, a unui ansamblu de tesuturi sau a unui corp strain pe cale chirurgicala. Sinonim: exereza.

Miscarea de indepartare a unui membru de linia mediana a corpului.

1. Stare in care bolnavul crede ca are animale in sau pe corp. 2. Boala a animalelor.

Parte a corpului capabila sa provoace o excitatie sexuala.

Koch (bacil al lui). Bacterie raspunzatoare de tuberculoza. Sinonim: Mycobacterium tuberculosis.

Bacterie in forma de bastonas. Spre deosebire de coci (bacterii rotunde) si de spirochete (bacterii spiralate), bacilii sunt raspunzatori de numeroase boli: difterie, dizenterie, tetanos, tuberculoza etc.

Boala parazitara datorata infestarii globulelor rosii de catre babesoide. Babesoidele sunt protozoare care paraziteaza omul si numeroase animale (piroplasmoza canina). Denumirea bolii si a protozoarelor deriva din numele savantului roman Victor Babes. Infectia se transmite prin intepatura de capuse apartinand unor specii variate. Sub forma sa benigna, care se intalneste frecvent in SUA, babesioza se traduce prin febra, astenie, transpiratii si dureri musculare. In Europa, ea survine mai ales la subiectii care au suferit ablatia splinei; in acest caz este vorba de o forma grava care se manifesta printr-o anemie acuta, care apare brutal, si printr-o insuficienta renala severa. Tratamentul asociaza, in afara de indepartarea capusei, care ramane prinsa in piele mai multe zile, transfuzii sangvine, metode de epurare a sangelui prin rinichi artificial si antibiotice.

Sare a acidului azotos. Sinonim: nitrat.

Inhibitor al anhidrazei carbonice, folosit in tratamentul glaucomului.

Malformatie congenitala manifestata prin lipsa capului.

Accident neurologic localizat, cu durata mai mica de 24 ore, de origine ischemica, adica provocat printr-o intrerupere sau diminuare a circulatiei sangvine intr-un vas cerebral. Simptome si diagnostic – Simptomele unui accident ischemic tranzitoriu sunt bruste si foarte variabile: pierderea vederii cu un ochi, paralizie sau amortirea unei jumatati de corp, afazia (tulburari de vorbire) etc. Diagnosticul este stabilit, in principal, prin examenul clinic al pacientului. Tratament si prevenire – Tratamentul are drept scop prevenirea unui accident vascular cerebral care poate surveni in decurs de 5 ani dupa un accident ischemic tranzitoriu la 25-33% dintre subiecti: supravegherea unei hipertensiuni arteriale, a unui diabet, a unei hipercolesterolemii si suprimarea fumatului. Sinonim: atac ischemic tranzitoriu.

Substanta chimica folosita pentru omorarea capuselor.

Malformatie congenitala caracterizata prin lipsa cordului.