Cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătății, Centrul pentru Inovație în Medicină (InoMed) a prezentat, într-un eveniment desfășurat la Reprezentanța Comisiei Europene, rezultatele studiului “Atitudini și percepții asupra bolilor mintale în cadrul populației României”. Cercetarea, realizată de compania IMAS, face parte din campania InoMed „AntiStigma”, lansată în toamna anului 2015, şi care se desfăşoară cu susţinerea Janssen, companie farmaceutică a Johnson & Johnson.
„Studiul, o premieră pentru România, și-a propus să evalueze modul în care societatea românească se raportează la pacienții cu tulburări psihice și de comportament (TPC). Definind cât mai exact gradul de stigmatizare care-i însoțește pe acești bolnavi, vom fi în măsură să dezvoltăm eficient programe de informare, de educație și consecutiv, politici publice în domeniu”, a declarat Dr. Marius Geantă, Președinte al Centrului pentru Inovație în Medicină.
Conform rezultatelor studiului, 2 din 3 români declară că au o relație directă sau indirectă cu bolile mintale:
- Aproximativ 20% dintre cei intervievați afirmă că au un cunoscut care suferă de o tulburare psihică și de comportament și cumulat, 28% indică aici un membru al familiei – rudă îndepărtată sau mai apropiată.
- În același timp, 3,1% dintre români au spus că au fost diagnosticați la un moment dat cu o TPC.
În vederea reintegrării în societate a persoanelor care suferă de tulburări psihice şi de comportament, este necesară alinierea legislaţiei astfel încât să poată fi asigurat accesul la tratament şi la serviciile sociale integrate oferite de comunitate. Tulburările psihice și de comportament sunt percepute a fi mai grave sau la fel de grave decât majoritatea bolilor, cu excepția cancerului, conform datelor studiului. În același timp, întrebați care sunt principalele TPC de care se tem cel mai mult, majoritatea românilor au indicat depresia, demența și schizofrenia.
În privința distanței sociale față de bolnavul cu TPC, rezultatele studiului arată că 68,9% nu ar fi de acord să locuiască împreună cu o persoană cu TPC, iar aproape 45% dintre cazuri românii nu ar accepta ca un pacient să le fie coleg de serviciu sau prieten. Mai mult decât atât, aproape 30% dintre respondenţi nu ar fi de acord să locuiască pe aceeaşi stradă cu o persoană care suferă de TPC.
În accepțiunea celor intervievați, îngrijirea unei persoane care suferă de o tulburare gravă (demență, schizofrenie, dependența de alcool și de droguri) ar trebui realizată mai degrabă într-o instituție specializată în tratarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală (55%) decât în familie, în timp ce pentru îngrijirea bolnavilor cu tulburări ușoare (depresie, anxietate) respondenții apreciază că este suficient să primească îngrijire la domiciliu.
Pe de altă parte, 78,9% dintre români apreciază că un pacient cu TPC poate să ducă o viață normală dacă urmează tratamentul potrivit.
„Pacienţii care suferă de tulburări psihice şi de comportament (TPC) îşi pot ţine boala sub control prin tratament adecvat. Opţiunile terapeutice actuale oferă pacienţilor independenţa necesară pentru a avea şansa la o viaţă normală. Este nevoie însă de alinierea legislaţiei și implementarea întocmai a acesteia, astfel încât pacienţii care suferă de tulburări psihice și de comportament să poată avea asigurat accesul la tratament și la servicii sociale integrate. Integrarea activă în societate a pacienţilor care suferă de tulburări psihice şi de comportament este posibilă prin mecanisme de suport social”, a declarat Ștefan Bandol, președinte al Asociației Aripi, care reprezintă pacienții cu TPC din România.
Aproape 29% dintre români apreciază că persoanele cu TPC sunt nevoite să se confrunte în principal cu reacția societății și peste 85% sunt de părere că persoanele diagnosticate cu astfel de afecțiuni sunt privite în general mai rău în societate: discriminare la locul de muncă, în relația cu băncile, cu sistemul educațional, în sistemul de administrație publică sau în sistemul medical.
„O abordare antistigma este absolut necesară. Colaborarea dintre profesioniștii din domeniul medical și colegii din domeniul public, din companiile private, din ONG-uri și în special din mass-media, electronică și tipărită, s-a dovedit foarte eficace în proiectele anti-stigma. Sper că România va dezvolta aceste proiecte în anii următori și vă stau la dispoziție pentru a fi unul dintre partenerii dumneavoastră”, a declarat Prof. Dr. Eliot Sorel, ambasador al campaniei „AntiStigma”.
În ceea ce privește soluționarea unor probleme legate de discriminarea pacienţilor cu TPC, profesioniștii din sistemul de sănătate au alocat cel mai important rol; apoi un rol important în modificarea percepției generale revine de asemenea și organizațiilor nonguvernamentale, reprezentanților mass-media, dar și familiei celui afectat.
Studiul a fost realizat de compania IMAS, în perioada 14 martie – 1 aprilie 2017, pe o bază de 930 de respondenţi cu vârsta peste 18 ani. Interviurile au fost conduse telefonic, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing), iar eroarea de eșantionare este de +/-3.2%.