Ateroscleroza, boala care îngroașă arterele inimii. De-a lungul vieții, pe pereții arterelor care transportă sânge se depun diverse substanțe: calciu, lipide, în special colesterol, și alți produși chimici rezultați în urma fumatului.
Peretele vaselor de sânge este acoperit cu un strat de celule, numite endoteliu vascular. Aceste celule au rolul de a proteja pereții vasului de sânge și de a împiedica depunerile.
Hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, hipercolesterolemia, anomaliile genetice sau agenții infecțiosi induc disfuncția endotelială. Cu alte cuvinte, endoteliul vascular nu își mai face la fel de bine treaba și în timp, aceste depuneri se acumulează progresiv și formează o placă numită medical placa de aterom. Astfel apare boala numită ateroscleroză, caracterizată de îngroșarea pereților arterelor.
Îngustarea arterelor inimii duce la apariția bolii cardiace ischemice (angina pectorală stabilă de efort, angina pectorală instabilă, infarctul miocardic acut). Ateroscleroza se poate manifesta și în alte zone ale corpului, la cap – atunci când arterele cerebrale sunt afectate – cu posibilitatea apariției unui accident vascular cerebral ischemic sau a unui accident ischemic tranzitor, la membre sau la arterele care irigă principalele organe ale corpului.
Ateroscleroza, boala care îngroașă arterele inimii. Există mai mulți factori de risc pentru ateroscleroză, unii dintre ei modificabili (hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, dislipidemia, obezitatea, fumatul, sedentarismul, stresul, consumul de alcool), alții nemodificabili (sex, vârstă, factorii genetici). De aceea, dacă te afli într-o categorie de risc pentru ateroscleroză, ești diabetic, ai hipertensiune, fumezi, ai în familie rude cu boli de inimă, este bine să te adresezi medicului cardiolog.
”Progresia bolii spre complicații care pun viața în pericol poate fi încetinită. Este necesar un tratament medicamentos instituit precoce, alături de măsuri de modificare a stilului de viață: renunțarea la fumat, reducerea consumului de alcool și sare, creșterea consumului de fructe, legume și peste; reducerea consumului de grăsimi saturate; scaderea în greutate (obținerea unui indice de masă corporală între 20-25 kg/m2, circumferința abdominală mai mică de 94 cm la barbați și 80 cm la femei); combaterea sedentarismului prin activitate fizic zilnic (minim 30 de minute/zi, 5 zile/săptămână de activitate fizică moderată)” ne sfătuiește dr. Daniela Anghelina, medic cardiolog la ARES.
Ateroscleroza, boala care îngroașă arterele inimii. Pacienții care suferă de ateroscleroză trebuie să țină sub control tensiunea arterială, prin medicamente prescrise de medicul cardiolog. Tensiunea nu ar trebui să fie mai mare de 140/90 mmHg, chiar 130/80 în cazul diabeticilor. Și colesterolul LDL trebuie ținut sub control. Valorile optime ale colesterolului LDL în sânge ar trebui să fie sub 70 mg/dl sau reducerea cu cel puțin 50% față de valoarea inițială. De asemenea, stresul de orice fel, familial, profesional, social, financiar, crește riscul apariției unor complicații ale aterosclerozei care pot pune viața în pericol.
Pentru a afla care este starea arterelor inimii, medicul cardiolog poate recomanda o procedură de diagnostic minim-invazivă, numită angiografie coronariană. Practic, prin introducerea unui tub foarte subțire în artere și injectarea unei substanțe de contrast, medicul poate observa cât de îngustate sunt arterele inimii. În cazul în care pereții acestora sunt extrem de îngroșați și mușchiul cardiac nu mai primește suficient sânge cu oxigen, poate apărea infarctul miocardic acut. În aceste cazuri se recomandă dilatarea vaselor de sânge cu ajutorul unui balon sau stent.
