Ateroscleroza este o afecțiune caracterizată prin acumularea de plăci de grăsime, colesterol, calciu și alte substanțe în interiorul arterelor. Această acumulare formează o substanță numită placa ateromatoasă, care poate îngusta arterele și reduce fluxul de sânge către organele și țesuturile corpului. Ateroscleroza poate afecta arterele de pe tot corpul, inclusiv cele care alimentează inima, creierul, rinichii, membrele și alte organe importante.
Această afecțiune poate duce la complicații grave, cum ar fi boli de inimă, accidente vasculare cerebrale, boli renale și probleme circulatorii. Factorii de risc pentru a dezvolta ateroscleroză includ fumatul, dieta bogată în grăsimi saturate și colesterol, hipertensiunea arterială, niveluri ridicate de colesterol în sânge, diabetul zaharat, obezitatea, lipsa de exerciții fizice și predispoziția genetică. Tratamentul poate include schimbări ale stilului de viață, medicamente și intervenții chirurgicale în cazuri severe.
Simptome de ateroscleroză
Ateroscleroza poate fi asimptomatică în stadiile incipiente și să fie descoperită în mod accidental în timpul unor investigații medicale sau poate avea manifestări clinice specifice în funcție de arterele afectate și de gradul de îngustare a acestora. Manifestările aterosclerozei pot include:
Angină pectorală: Îngustarea arterelor coronariene poate duce la reducerea fluxului de sânge către inimă, cauzând durere toracică sau disconfort, care poate fi declanșată de efort fizic sau stres și care poate fi ameliorată de odihnă sau medicamente.
Infarct miocardic: Blocarea completă a unei artere coronariene poate provoca un infarct miocardic, cunoscut și sub denumirea de atac de cord, care se manifestă prin durere toracică intensă, dispnee (dificultate de respirație), greață și transpirații.
Accident vascular cerebral (AVC): Ateroscleroza arterelor cerebrale poate duce la un AVC, care poate provoca simptome precum slăbiciune sau paralizie bruscă a unui braț sau picior, dificultăți de vorbire, confuzie, pierderea echilibrului sau a coordonării.
Claudicație intermitentă: Îngustarea arterelor periferice poate provoca durere la nivelul membrelor inferioare la mers sau efort fizic, care dispare în repaus.
Ischemie arterială periferică: Ateroscleroza arterelor care alimentează membrele poate provoca senzație de amorțeală, furnicături, slăbiciune sau durere la nivelul membrelor.
Disfuncție erectilă: Îngustarea arterelor pelvine poate afecta fluxul de sânge către penis, provocând disfuncție erectilă la bărbați.
Aceste manifestări pot varia în funcție de severitatea și localizarea aterosclerozei, iar unele pot fi fatale sau pot determina dizabilități semnificative. Este important să se monitorizeze factorii de risc și să se acorde atenție simptomelor care pot indica ateroscleroză, pentru a permite diagnosticul și tratamentul precoce.
Cum se diagnostichează ateroscleroza
Diagnosticul aterosclerozei poate fi stabilit utilizând o combinație de istoric medical, examinare fizică și teste de diagnostic, care pot include:
Anamneză și examen fizic: Medicul poate lua o istorie detaliată a simptomelor, factorilor de risc și a istoricului medical al pacientului. Examinarea fizică poate evidenția semne și simptome asociate cu ateroscleroza, cum ar fi tensiunea arterială crescută, zgomote anormale la auscultarea arterelor, sau semne de insuficiență arterială periferică, cum ar fi pulsuri diminuate în membrele inferioare.
Analize de sânge: Analizele de sânge pot furniza informații despre nivelurile de colesterol total, LDL (colesterolul „rău”), HDL (colesterolul „bun”), trigliceride și markeri inflamatori, care pot fi asociate cu ateroscleroza.
Electrocardiogramă (ECG): Un ECG poate fi utilizat pentru a evalua activitatea electrică a inimii și pentru a detecta semne de ischemie miocardică.
Ecocardiografie: Această tehnică utilizează ultrasunete pentru a vizualiza structurile și funcția inimii și poate ajuta la identificarea anomalii cardiace asociate cu ateroscleroza.
Angiografie: Angiografia poate fi utilizată pentru a vizualiza arterele și eventualele obstrucții prin injectarea unui agent de contrast și realizarea de imagini cu raze X.
Tomografie computerizată (CT) sau imagistică prin rezonanță magnetică (RMN): Aceste tehnici pot furniza imagini detaliate ale arterelor și pot fi utilizate pentru a identifica plăcile de aterom și obstrucțiile arteriale.
Teste de efort: Testele de efort pot fi utilizate pentru a evalua capacitatea inimii de a face față la efort și pentru a detecta ischemia miocardică indusă de efort.
Biopsie arterială: În unele cazuri rare, poate fi necesară o biopsie arterială pentru a confirma diagnosticul de ateroscleroză.
Diagnosticul aterosclerozei este esențial pentru a începe tratamentul și managementul adecvat al bolii, pentru a preveni complicațiile grave asociate, cum ar fi infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral. Este important ca diagnosticul să fie stabilit și gestionat de către un medic sau specialist în boli cardiovasculare.
Metode de tratament
Tratamentul aterosclerozei este conceput pentru a reduce riscul de complicații și pentru a îmbunătăți calitatea vieții pacienților. Este o combinație între modificări ale stilului de viață, medicamente și, în unele cazuri, proceduri intervenționale sau chirurgicale. Iată câteva metode comune de tratament:
Modificări ale stilului de viață
Alimentație sănătoasă: Consumul unei diete bogate în fructe, legume, cereale integrale și grăsimi sănătoase (cum ar fi cele din uleiuri vegetale, nuci și semințe) poate ajuta la reducerea nivelului de colesterol și la controlul greutății corporale. Exerciții fizice regulate: Activitatea fizică regulată poate îmbunătăți funcția cardiovasculară, controlul greutății și nivelurile de colesterol.
Renunțarea la fumat: Fumatul poate accelera ateroscleroza și crește riscul de complicații cardiovasculare. Renunțarea la fumat poate îmbunătăți semnificativ sănătatea cardiovasculară.
Controlul tensiunii arteriale: Menținerea unei tensiuni arteriale sănătoase prin modificări ale stilului de viață și, dacă este necesar, prin medicamente, este importantă pentru reducerea riscului de complicații.
Medicamente
Statine: Aceste medicamente sunt folosite pentru a reduce nivelul de colesterol LDL („rău”) în sânge și pentru a încetini progresia aterosclerozei.
Antiagregante plachetare: Medicamentele precum aspirina pot fi prescrise pentru a împiedica formarea cheagurilor de sânge în artere și pentru a reduce riscul de atac de cord sau accident vascular cerebral.
Beta-blocante, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) și blocante ale receptorilor de angiotensină II: Aceste medicamente pot fi prescrise pentru a controla tensiunea arterială și pentru a îmbunătăți funcția inimii. Medicamente pentru scăderea trigliceridelor: În anumite situații, medicamentele care reduc nivelul trigliceridelor pot fi utile.
Proceduri intervenționale sau chirurgicale
Angioplastie cu balon: În timpul acestui procedeu, un balon este folosit pentru a deschide arterele îngustate și pentru a îmbunătăți fluxul sanguin.
Stenturi: În unele cazuri, după angioplastie, poate fi plasat un stent (un dispozitiv metalic mic) pentru a menține artera deschisă. Bypass arterial: Pentru arterele grav îngustate sau blocate, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a crea un nou traseu pentru fluxul de sânge.
Este important ca tratamentul aterosclerozei să fie personalizat în funcție de stadiul bolii, de factorii de risc și de necesitățile individuale ale fiecărui pacient. Este esențial să discutați cu medicul dumneavoastră pentru a stabili cel mai potrivit plan de tratament.