Din cuprinsul articolului
Un nou studiu a constatat că antibioticele pot crește riscul unei persoane de infecții fungice prin provocarea unor defecte în activitatea sistemului imunitar din intestin. În timp ce un alt studiu sugerează că utilizarea intensă a antibioticelor la vârste înaintate este legată de rate mai mari de boli inflamatorii intestinale, cum ar fi boala Crohn.
În timp ce o mare atenție a fost îndreptată către problema tot mai mare a bacteriilor rezistente la antibiotice, acesta nu este singurul motiv pentru care ar trebui să fim precauți. Conform medicilor, antibioticele nu sunt medicamente inofensive și că ar trebui luate doar atunci când este necesar.
Primul studiu, o colaborare internațională între cercetători din SUA și Marea Britanie, a vrut să înțeleagă de ce persoanele internate în spital tratate cu antibiotice tind să înregistreze rate mai mari de infecții fungice, cunoscută sub numele de candidoză invazivă.
Este vorba despre ciupercă numită candida. În general, aceste infecții sunt superficiale, dar la unele persoane pot pătrunde în fluxul sanguin, ducând la candidoză invazivă.
S-a emis ipoteza că antibioticele pot crește riscul unei persoane de candidoză invazivă prin intestin. Dar până acum nu era clar cum anume ar putea avea loc acest proces.
Pe parcursul unei serii de teste pe animale, noua cercetare a confirmat pentru prima dată că administrarea de antibiotice agravează într-adevăr infecțiile fungice. Iar infecția fungică a fost intensificată în intestin după administrarea antibioticelor, dar nu era clar.
Cercetătorii au descoperit că antibioticele provocau un răspuns imunitar anormal în intestin, care, la rândul său, permitea bacteriilor din intestin să treacă în sânge. Acest lucru a făcut ca animalele să sufere de o infecție bacteriană și fungică în același timp, făcându-le mai bolnave decât animalele netratate cu antibiotice.
„Pentru a ne da seama de ce se întâmpla acest lucru, am analizat celulele imunitare din intestin pentru a ne da seama cum antibioticele au cauzat un răspuns imunitar antifungic defectuos”, a explicat autoarea principală Rebecca Drummond într-un articol pentru The Conversation.
„Celulele imunitare din intestin produc proteine mici numite citokine care acționează ca mesaje către alte celule. Am descoperit că antibioticele au scăzut cantitatea acestor citokine din intestin, ceea ce credem că este o parte din motivul pentru care șoarecii tratați cu antibiotice nu au putut controla infecția fungică din intestine sau opri scăparea bacteriilor”.
Ulterior, cercetătorii au descoperit că tratarea șoarecilor cu citokine care stimulează imunitatea ar putea ajuta la contracararea efectelor nocive ale antibioticelor. Această descoperire indică un potențial tratament pentru cei cu risc ridicat de infecții fungice, dar care au nevoie de antibiotice cruciale.
„Știam că antibioticele înrăutățesc infecțiile fungice, dar descoperirea că și coinfecțiile bacteriene se pot dezvolta prin aceste interacțiuni în intestin a fost surprinzătoare”, a declarat Drummond. „Acești factori se pot adăuga la o situație clinică complicată – iar prin înțelegerea acestor cauze subiacente, medicii vor putea trata mai bine acești pacienți în mod eficient.”
Cel de-al doilea studiu, a constatat o corelație semnificativă între utilizarea antibioticelor și dezvoltarea bolii inflamatorii intestinale la persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, potrivit newatlas.com.
„La adulții mai în vârstă, credem că factorii de mediu sunt mai importanți decât cei genetici”, a declarat cercetătorul principal Adam Faye, de la NYU Grossman School of Medicine.
Ea mai spune că „la pacienții mai tineri cu noi diagnostice de boală Crohn și colită ulcerativă, există în general un istoric familial puternic. Dar nu este cazul la adulții mai în vârstă, așa că există un factor care o declanșează”.
Pentru a investiga relația potențială dintre utilizarea antibioticelor și dezvoltarea bolii inflamatorii intestinale (IBD), cercetătorii au cercetat aproape 20 de ani persoane cu vârste cuprinse între 60 și 90 de ani.
Așadar, un singur tratament cu antibiotice a crescut riscul unei persoane de a dezvolta IBD în termen de cinci ani cu 27 la sută; două tratamente au crescut riscul cu 55 la sută.
Trei tratamente cu 67 la sută; patru tratamente cu 96 la sută; iar cinci sau mai multe tratamente au crescut riscul de IBD cu 236 la sută.
Asocierea a fost consecventă pentru majoritatea tipurilor de antibiotice, iar riscul a fost mai mare în primii unu sau doi ani de la utilizarea antibioticelor.
Faye a spus că cercetările viitoare vor trebui să deslușească ce mecanisme ar putea sta la baza acestei asocieri. El speculează că perturbările induse de antibiotice în microbiomul intestinal ar putea juca un rol în această relație.
Lidia Fecioru, bioenergoterapeut, a propus un leac pentru ciocurile din călcâie. După spusele ei, ciocurile…
Din învățămintele rămase de la Părintele Cleopa, descoperim cel mai mare demon pe care noi…
Vești noi pentru seniori. Seniorii cu venituri mai mici de 3.000 de lei ar putea…
Ce trebuie să faci în primele 24 de ore de răceală sau gripă. Pentru că…
7 semne ale deficienței grave de VITAMINA D pe care nu trebuie să le ignori.…
Sunteți gata să explorați tărâmurile enigmatice ale astrologiei și să descoperiți ce semne zodiacale prezintă…