Atenție la durerile de sâni! Când ar trebui să ne îngrijoreze

Atenție la durerile de sâni! Când trebuie să ne îngrijoreze și să ne trimită medic. Iată principalele cauze de durere și cum pot fi tratate.

Durerea de sâni poate fi ciclică, asociată cu ciclul menstrual sau aciclică, atunci când provine de la nivelul sânului sau de la nivelul mușchilor ori articulațiilor din apropiere.

Durerile de sâni pot avea mai multe cauze, printre care: existența unor noduli la sân, chisturi mamare, fluctuații hormonale, niveluri mari de prolactină, traumatisme sau infecții, ectazia ductală, anumite medicamente, sâni foarte mari, cancerul de sân, alimentația, terapia de substituție hormonală.

Durerea de sâni aciclică este mai rar întâlnită și se caracterizează printr-o senzație de strânsoare sau de arsură constantă ori intermitentă la unul dintre sâni, durerea extinzându-se ulterior difuz.

Cum tratăm durerile de sâni

Tratamentul durerilor de sâni variază în funcție de cauza acestora. Terapia poate consta în:

• schimbări de ordin alimentar, cum ar fi reducerea consumului de metilxantine (găsite în băuturi precum cafeaua, ciocolata, ceaiul și unele băuturi răcoritoare), dar și de sare de bucătărie;
• administrarea de antiinflamatoare  nesteroidiene topice (AINS); acestea oferă o ușurare la 70-92% dintre femei;
• medicamente care reglează activitatea hormonală și suplimente cu vitamina E și calciu;
• administrarea unor suplimente pe bază de plante precum piperul călugărului (Vitex Agnus Castus), acizi grași Omega 3, vitamina D
• purtarea unui sutien ferm, dar confortabil, care poate, de asemenea, să contribuie la atenuarea durerii de sâni.

În unele cazuri, chiar și specialiștii în medicină holistică, în acupunctură și kinetoterapie pot fi de folos pentru a gestiona durerile de sâni.

O altă abordare poate implică psihoterapia; dovezile dintr-un studiu de cohortă au demonstrat că 70% dintre femeile cu mastalgie ar putea diminua durerile, fără a fi nevoie de intervenție farmacologică.

Cum ne păstrăm sănătatea sânilor

Relația dintre obezitate și cancerul de sân nu este pe deplin înțeleasă, dar se știe că este important ca femeile să îți mențină o greutate sănătoasă pentru a reduce riscul de boală.

Producția de estrogen în țesutul adipos al femeilor după menopauză este un factor major. La femeile obeze, țesuturile canceroase sunt expuse la mai mult estrogen decât la femeile cu o greutate normală. Acest lucru poate stimula creșterea și progresia cancerului.

Mișcare

Femeile care sunt active fizic sunt cu 25% mai puțin susceptibile să dezvolte cancer de sân decât femeile sedentare. Cercetările arată că exercițiile fizice regulate pot ajuta la prevenirea cancerului de sân prin stimularea funcției imunitare, eliminarea obezității și scăderea nivelului de estrogen și insulină.

Hidratare

Bea zilnic cel puțin 6 pahare cu apă și ceai de plante neîndulcit. Umple-ți farfuria cu mai multe legume în fiecare zi. Broccoliul, varza, pepenele roșu și cerealele integrale sunt alimente care ajută la scăderea riscului de cancer. C

rește aportul de acizi grași Omega 3, care se găsesc în nuci, semințe de chia, hering, sardine, somon. Evită zaharurile rafinate și grăsimile animale, care cresc riscul de cancer la sân.

Evită alcoolul

Femeile care beau mai mult de un pahar cu bere sau vin pe zi prezintă un risc crescut de a dezvolta cancer de sân. Femeile care consumă trei sau mai multe băuturi pe săptămână după ce au fost diagnosticate cu cancer de sân prezintă un risc mai mare ca boala să reapară.

De asemenea, femeile cu un nivel scăzut de  vitamina D  pot prezenta un risc mai mare de a dezvolta cancer de sân, iar supraviețuitoarele bolii cu un nivel scăzut de vitamina D pot avea un risc mai mare de recurență a cancerului de sân.

Cea mai bună sursă de vitamina D provine de la soare, astfel încât femeile care nu au parte de foarte multă expunere solară zilnică pot acea deficit de vitamina D. În acest caz, e bine să discute cu medicul despre administrarea unui supliment de vitamina D3.

controale regulate

Controlul regulat al sânilor prin consultație clinică și imagistică – ecografie și mamografie – , face parte din procesul preventiv activ de depistare timpurie a oricăror modificări și găsirea celor mai bune soluții terapeutice.

Vârsta este importantă în privința metodei imagistice de evaluare a sănătății sânului:

• sub 30 de ani: ecografia este prima alegere, având în vedere acuratețea acesteia. Cu toate acestea, mamografia ar trebui sugerată dacă există o constatare suspectă la ecografie sau dacă pacienta are antecedente familiale de cancer de sân la menopauză.
• între 30 și 39 de ani: se indică ecografie cu recomandare de mamografie unilaterală sau bilaterală. Această recomandare se bazează pe faptul că există dovezi puternice în literatura de specialitate privind cancerele mici găsite la locul de referință al durerii identificate prin mamografie, dar nu prin ecografie.
• peste 40 de ani: mamografie într-un an, ecografie în anul următor și tot așa.

O dată la câțiva ani, printr-o consultație la ginecolog, poți solicita efectuarea unui profil hormonal care poate ajuta la depistarea oricăror fluctuații de ordin endocrin, notează doc.ro.